Estimarea facuta recent de ministrul finantelor, dl Mihai Tanasescu, cu privire la cresterea creditului pentru economia reala cu 7-8 procente pana la sfarsitul anului, este considerata de catre analistii economici realizabila, dar deloc semnificativa si, ca urmare, nu va determina mult dorita crestere economica de 4,5% in acest an. Analistii cred, de asemenea, ca dezvoltarea sistemelor de creditare va depinde strict de anumite masuri care ar trebui luate de catre Guvern si BNR.
Creditul este apreciat de directorul stiintific al Institutului de Economie Nationala, dl Constantin Ciutacu, ca principala parghie de relansare a economiei romanesti, -care nu se poate misca, in acest moment, din lipsa creditelor pentru investitii, pentru consum s.a.m.d-. -Daca am pune la punct un sistem eficient de creditare, ar fi relansata cererea si, implicit, productia si exportul de bunuri-, afirma dl Ciutacu. In opinia sa, acest lucru nu va fi posibil fara aplicarea unor masuri de stopare a inflatiei, considerata -raul cel mai mare al economiei romanesti-. -In ultimii 11 ani nu s-a promovat nici o masura de combatere a inflatiei. Mai mult, toate politicile guvernelor care s-au perindat au fost si sunt producatoare de inflatie. Chiar daca acest fenomen s-a calmat putin fata de anul precedent, nu se observa nici o preocupare fundamentala a actualului Cabinet pentru stoparea sa. Din contra, cifrele pe primele trei luni ale anului nu ne ofera nici o garantie ca inflatia nu va ajunge la sfarsitul anului la 35-40%-, a adaugat directorul IEN.
Dl Teodor Buftea, director in cadrul BNR, ne-a declarat ca in primele luni ale anului a crescut in special numarul creditelor neguvernamentale in valuta (cu 5,4%) si mai putin a celor in lei. In plus, peste 90% din creditele in lei sunt de valoare relativ mica, respectiv sub 500 milioane de lei.
Cresterea creditului in valuta este pusa de dl Dan Pascariu, presedintele Bank Austria Creditanstalt si vicepresedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), pe seama dobanzilor, atat cele nominale, cat si cele reale. -Atat timp cat randamentul la bonurile de tezaur va concura creditul corporativ, este evident ca acesta din urma nu are cum sa castige. Bancile vor fi tentate in continuare sa plaseze sume mari in titluri de stat. Cu alte cuvinte, sa finanteze statul, in detrimentul corporatiilor. In acest moment, la un bon de tezaur, poti obtine o dobanda de circa 50%, la fel si atunci cand plasezi banii la BNR. Cat ar trebui sa fie dobanda la un credit in lei la risc corporativ echivalent?-, intreaba dl Pascariu.
Raspunsul este relativ simplu. Dobanda depinde de risc, astfel ca, pentru riscul corporativ, ea ar trebui sa depaseasca 55-60%, iar in aceasta situatie, creditul devine foarte greu de returnat.
Dobanzile nu vor putea fi diminuate doar atunci cand se va reduce inflatia. Directorul Bank Austria Creditanstalt considera, la fel ca majoritatea bancherilor, ca inflatia nu va putea cobori in acest an sub 35%, in special din cauza nerezolvarii problemei utilitatilor publice. De aceeasi parere este si presedintele BRD-Societe Generale, care a estimat o inflatie de 38% in acest an. Potrivit afirmatiilor sale, bancile nu vor putea reduce nivelul dobanzilor, daca BNR nu va reduce nivelul rezervei minime obligatorii in lei, care este in prezent de 30%.
Analistul economic Aurelian Dochia afirma, la randul sau, ca anuntata crestere a creditului in economia reala poate fi realizata numai in masura in care Ministerul Finantelor nu va apela foarte mult la imprumuturi de pe piata interna, pentru finantarea deficitului bugetar. -Altfel, ceea ce va ramane pentru economia reala va fi total insuficient-, a subliniat el.
Analistii sustin ca nu va fi posibila o crestere a creditului in sectorul real decat prin reducerea creditului guvernamental si a rezervei minime obligatorii pe care bancile o depun la BNR. -Nu exista alte surse, atat timp cat nu cresc sursele atrase. Si cum populatia nu vine sa depuna mai mult, din alta parte nu se poate scade imediat-, a mai spus Dan Pascariu. El a precizat ca ARB a solicitat reducerea rezervei minime obligatorii, dar BNR s-a opus, pentru ca nu pot fi eliberate brusc lichiditati, care ar rupe echilibrul pietei. -Am solicitat trecerea unei parti din sumele constituite la rezerva minima in titluri de stat. Crescand randamentul, se imbunatateste performanta bancilor si se creeaza resurse suplimentare de creditare, prin diminuarea costurilor. Cheia ar fi, teoretic, cresterea resurselor atrase, insa aceasta nu va fi posibila decat o data cu cresterea economica generala a tarii-, a conchis presedintele Bank Austria Creditanstalt.
