Numeroasele inventii romanesti brevetate peste hotare reprezinta, din pacate pentru economia romaneasca, ceva aproape de neatins. Acestea pot fi asemuite, foarte bine, cu un galantar, plin cu bunatati, in fata caruia saliveaza un somer. Economia autohtona, desi are nevoie de toate aceste inventii ca de aer, nu si le poate permite. Implementarea acestora costa mult prea mult pentru cat il tine buzunarul pe agentul economic roman, sufocat de taxe si impozite. Ce-i ramane, asadar, de facut? Cel putin pentru moment, poate doar sa spere ca vor veni si pentru el vremuri mai bune, in care isi va permite sa cumpere aceste inventii. Mai ales in conditiile in care ele poarta semnatura unui conational de-al lui.
Intre timp, inventatorii de -aur- ai Romaniei continua sa rupa gura mapamondului, dovedind o perseverenta iesita din comun. Fapt ce-i scoate din minti pe concurentii vecini. Aproape 10 la suta din inventiile prezentate anual la Bruxelles apartin romanilor, mai mult de jumatate din acestea fiind -poleite- cu aur. Acelasi lucru se intampla si la reuniunile similare, care au loc in fiecare an, la Geneva sau Paris. Anul 2001, spre exemplu, a fost un an -full- de succese pentru reprezentantii Romaniei. Atunci au luat cam tot ce se putea lua, clasandu-se, detasat, in fata rusilor, nemtilor sau francezilor, si ei, la randul lor, nume de -renume- in domeniu.
Din nefericire, o data scoase din serviete, inventiile romanilor cunosc anonimatul, la fel de repede cum au cunoscut celebritatea. Sunt aruncate, pur si simplu, la sertar, nemaiesind de acolo decat cu ocazia unor expozitii sau targuri nationale si internationale. Pentru aplicarea lor in economie, aceste inventii nu vor iesi insa prea curand din sertare.
Prima concluzie este asadar aceea ca, pana la urma, in afara faptului ca mai aude si de Romania cineva cu ocazia acestor inventii si inventatori, tara noastra nu prea are altceva de castigat. Economia noastra mediocra nu va cunoaste prea curand un salt semnificativ, gratie acestor lucrari premiate peste hotare, iar in acelasi timp, nici semnatarii lor nu prea vor mai avea mare tragere de inima sa-si continue activitatea de cercetare. Caci, pana la urma, banu* iese din aplicarea inventiilor, si nu doar din recunoasterea acestora, fie ea si cu acte-n regula. Drept urmare, inovatorii romani vor migra, usor-usor, catre plaiuri si vai americane sau de aiurea, unde cercetarea este o adevarata afacere si unde aceasta contribuie la bunastarea economica si sociala.
Specialistii romani sunt insa, totusi, optimisti si asteapta anul 2005 ca pe -luminita de la capatul tunelului-. Aceasta, in ciuda faptului ca un program -national-, laudat la vremea respectiva chiar si de premierul Adrian Nastase, program denumit pompos -Fabricat in Romania-, a demarat in tromba, dar, nesustinut de nimeni, s-a pierdut in… -meandrele concretului-, inabusit de -sinergia faptelor-. A luat insa fiinta, acum un an, un alt program, numit -Invent-, ce a fost, de asemenea, creat -special pentru aplicarea inventiilor-. Toti cei care ar putea beneficia de pe urma acestuia trebuie doar sa mai astepte putin, probabil pana la anul. Pana la urma, asta e, mult a fost, putin a (mai) ramas!
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane