În lipsa unei instituții care să aplice cu fermitate Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, partidele politice au tendința să se eschiveze de la obligațiile legale de raportare a cheltuielilor anuale, având un comportament mai degrabă indisciplinat fiscal, acest lucru în condițiile în care multe dintre persoanele juridice din România fac toate eforturile să respecte cu strictețe cerințele legale, la cea mai mică abatere fiind penalizate dur.
Mărimea partidului nu pare a fi direct proporțională cu seriozitatea managementului financiar/respectarea obligațiilor legale. Promovarea de persoane competente și integre trebuie să reprezinte, pentru partidele politice din România, o preocupare cel puțin la fel de importantă ca și respectarea unei discipline financiare realizate în totală transparență.
În lipsa acestor preocupări, partidele se vor îndepărta tot mai mult de electorat (constituency) inclusiv prin faptul că se dovedesc nepregătite să lărgească transparența veniturilor și cheltuielilor prin folosirea de metode moderne de strângere de fonduri.
Cea mai recentă evaluare a Institutului pentru Politici Publice (IPP), la 10 ani de la schimbarea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale în România, arată că partidele românești eșuează în îndeplinirea responsabilă a rolului de formatori ai unui comportament corect fiscal în România.
Metodologia folosită în cea mai recentă evaluare a IPP care ne permite să tragem aceste concluzii este descrisă mai jos. Disciplina financiară nu pare instituționalizată, ci dependentă de schimbările persoanelor din conducerea partidelor, pe fondul eșecului total al Autorității Electorale Permanente în a se impune ca instituție respectată și intransigentă în orice derapaj sesizat, indiferent de forța politică a celui vizat.
Veniturile raportate de partidele politice
10.591.629 lei constituie, în medie, venituri anuale ale unui partid politic în România. În anii electorali se atrag cele mai multe venituri, de unde și nevoia justificată de transparență totală a încasărilor și cheltuielilor. În 2012, cele mai mari venituri au fost colectate de Uniunea Social Liberală (USL), respectiv de Partidului Democrat Liberal (PDL).
Variațiile importante de venituri sunt în anul 2014 (alegeri europarlamentare și prezidențiale), dar și în anul 2016 (alegeri locale și parlamentare).
Veniturile Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) se află într-un vizibil trend crescător, în anul 2016 aceasta înregistrând cel mai mare venit din rândul partidelor politice parlamentare de astăzi: 27.603.324 lei, pe locul 2 fiind clasat Partidul Social Democrat (PSD) — venit total de 26.328.718 lei.
Pentru noi, o explicație ține de gradul de disciplină sporit al UDMR în a raporta veniturile încasate, spre deosebire de alte formațiuni care ar face orice numai să se eschiveze de la transparență.
Venituri conform bilanțurilor contabile depuse
PSD: 2012 — 26.356.562,00; 2013 — 15.203.654,00; 2014 — 25.522.772,00; 2015 — 11.021.465,00; 2016 — 26.328.718,74
PNL: 2012 — 18.113.877,00; 2013 — 9.219.922,00; 2014 — 13.591.117,89; 2015 — 11.407.327,04
UDMR: 2012 — 22.492.427,00; 2013 — 19.717.142,00; 2014 — 20.576.115,00; 2015 — 23.684.083,00; 2016 — 27.603.324,00
PMP: 2013 — 80.172,00; 2014 — 2.955.269,00; 2015 — 524.383,00; 2016 — 8.306.721,00
USR: 2016 — 3.158.344,00
ALDE: 2016 — 14.804.752,00
PRU: 2015 — 143.385,00; 2016 — 3.008.679,00
UNPR: 2012 — 4.092.749,00; 2013 — 860.192,00; 2014 — 819.756,00; 2015 — 1.164.032,00; 2016 — 551.491,00
PC: 2012 — 1.776.541,00; 2013 — 883.725,00; 2014 — 1.314.991,00; 2015 — 620.785,00
PD-L: 2012 — 39.070.930,00; 2013 — 5474992; 2014 — 9.328.375,00
USL: 2012 — 38.417.368,00; 2013 — 1.001.222,00; 2014 — 323.098,00
PP-DD:2012 — 6.547.732,00; 2013 — 1.669.479,00; 2014 — 1.469.253,00.
Cheltuielile partidelor politice
Spre deosebire de anul electoral 2012, putem observa că suma totală a cheltuielilor în anul 2016 este una chiar mai mică de jumătate la principalele partide parlamentare.
Anual, un partid politic cheltuie, în medie, 12.017.455 lei, uneori cu variații foarte mari între venituri și cheltuieli — în 2012 au fost cheltuiți, în medie, 25.269.669 lei, deși veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiți, în medie, 11.061.294 lei, deși veniturile au fost de 8.433.416 lei.
Cheltuieli partide politice 2012-2016
PSD: 2012 — 26.671.992,00; 2013 — 14.188.357,00; 2014 — 45.500.972,00; 2015 — 10.936.501,00; 2016 — 27.268.423,97
PNL: 2012 — 16.958.104,00; 2013 — 9.464.889,00; 2015 — 9.394.494,00
UDMR: 2012 — 22.403.772,00; 2013 — 17.485.070,00; 2014 — 22.435.991,00; 2015 — 18.485.849,00; 2016 — 25.729.780,00
PMP: 2013 — 173.384,00; 2014 — 5.000.961,00; 2015 — 649.734,00; 2016 — 8.343.407,00
USR: 2016 — 1.690.466,00
ALDE: 2016 — 14.603.411,00
PRU: 2015 — 144.091,00; 2016 — 5.106.606,00
UNPR: 2012 — 4.432.953,00; 2013 — 881.316,00; 2014 — 736.690,00; 2015 — 1.045.745,00; 2016 — 433.637,00
PC: 2012 — 1.535.449,00; 2013 — 1.035.677,00; 2014 — 1.302.207,00; 2015 — 777.369,00
PD-L: 2012 — 74.703.141,00; 2013 — 7.066.426,00; 2014 — 12.275.406,00
USL: 2012 — 48.374.352,00; 2013 — 2.021.943,00; 2014 — 238.805,00
PP-DD: 2012 — 7.077.596,00; 2013 — 1.277.551,00; 2014 — 999.320,00
Institutul pentru Politici Publice (IPP) urmărește cel puțin anual situația respectării legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale considerând că respectarea acestei legi dă măsura profesionalizării partidelor politice din România. Din păcate, partidele încă nu trec acest test. O simplă trecere în revistă arată că:
? La Monitorul Oficial partidele trimit raportări incomplete, cele mai multe omisiuni vizând informații precum:
* cuantumul donațiilor confidențiale;
* cuantumul total al donațiilor;
* suma globală a veniturilor;
* numele persoanelor care au avut donații mai mari de 10 salarii minime.
? Bilanțurile contabile nu se depun (PNL — 2014, PMP — 2015) sau se depun cu întârziere bilanțurilor prescurtate pe pagina Ministerului Finanțelor Publice (PSD — 2016, PNL — 2016).
? Pe pagina Autorității Electorale Permanente (AEP) informațiile sunt incomplete, site-ul având o organizare deficitară a informațiilor publicate, lucru care face dificilă orice căutare a unei persoane interesate, mai ales cu privire la:
* numele membrilor care au cotizat sau care au făcut donații mai mari de 10 salarii minime, aceste informații fiind anonimizate (PSD — 2016);
* suma totală a donațiilor și veniturile totale nu sunt publicate (PNL — 2016);
? Între raportările depuse la diverse instituții există dese contradicții, chiar între cifrele din bilanțul contabil și raportul transmis către AEP sau între raportarea publicată în Monitorul Oficial și raportarea trimisă către AEP ale acelorași entități politice.
Toate aceste concluzii au fost formulate la finalul prezentei documentări care s-a bazat pe
următoarea metodologie:
1. Monitorul Oficial
S-a făcut verificarea respectării obligațiilor de transparență de către partidele politice în sensul în care acestea au obligația de a publica în Monitorul Oficial până la data de 30 aprilie a fiecărui an pentru anul anterior:
a. Lista persoanelor fizice și juridice cu donații mai mari de 10 salarii minime pe economie;
b. Lista persoanelor fizice și juridice cu împrumuturi mai mari de 100 de salarii — persoane și termenele de returnare ale acestora;
c. Listă donații de la organizații internaționale la care partidul e afiliat (bunuri materiale necesare activității politice);
d. Venituri defalcate pe fiecare tip și cuantumul total al acestora.
2. Bilanțurile contabile depuse la ANAF, disponibile pe pagina Ministerului Finanțelor: http://www.mfinante.ro/pjuridice.html
Din această sursă de informații au fost urmăriți indicatorii următori:
a. venituri totale la finalul anului;
b. cheltuieli totale la finalul anului;
c. excedent/deficit;
d. efectivul de personal;
e. datorii ce trebuie returnate în mai puțin de 1 an;
3. Rapoartele publicate pe pagina Autorității Electorale Permanente, de unde au putut fi extrase informații legate de veniturile și cheltuielile partidelor politice.
Material realizat de Adrian Moraru — IPP, beneficiind de contribuția lui Luca Ciubotaru, Expert.
