Cu exporturi limitate către Rusia și Ucraina, o dependență relativ redusă de gazele rusești și fără legături directe între sectorul bancar românesc și instituțiile financiare din cele două țări, România nu este expusă la riscuri semnificative în contextul conflictului geopolitic recent.
Eventuale restricții economice sau perturbarea schimburilor comerciale ar putea afecta exporturile României sau aprovizionarea cu gaze, însă riscurile generate de tensiunile Rusia-Ucraina în ceea ce privește România „par gestionabile”, potrivit prezentării „Romania: Recent Macroeconomic & Banking System Developments” a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susținută săptămâna trecută la întâlnirea grupului Ambasadorilor țărilor asiatice la invitația ambasadorului Malaeziei, Dato’Nik Mustafa Kamal Nik Ahmad.
Exporturile României către Rusia și Ucraina reprezintă numai 4,7% din exporturile totale, astfel că o scădere de 10% a acestor schimburi ar reduce cu 0,16 puncte procentuale rata de creștere a Produsului Intern Brut, se spune în prezentare.
Totodată, în timp ce gazele naturale importate provin exclusiv din Rusia, România acoperă din producția internă, în medie, 80% din necesar. Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând astfel locul al treilea în topul țărilor UE cu cea mai redusă dependență de importuri de energie.
O blocare totală a importului de gaze nu ar avea efecte tangibile până în perioada noiembrie – decembrie, potrivit prezentării BNR.
Investitorii ruși au o prezență semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă nici una dintre companiile cu acționariat rus nu are „importanță sistemică”, notează guvernatorul, făcând referire la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgia (Alro Slatina și Alor Oradea) sau sectorul rafinării (LukOil, care deține rafinăria Petrotel Ploiești).
Sectorul bancar românesc nu are legături directe cu Rusia și Ucraina. Băncile din România nu au acționari ruși sau ucraineni, iar expunerile băncilor românești pe entități din cele două țări sunt „neglijabile”, notează BNR.
Singurele vulnerabilități ale sistemului bancar din România la criza geopolitică din țara vecină se referă la potențiale efecte de „revărsare”, având în vedere expunerea băncilor din Austria și Franța pe Rusia și Ucraina.
Solvabilitatea și lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa, arată BNR.
Impactul tensiunilor din regiune asupra pieței de capital și pieței valutare a fost moderat până în prezent și nu a avut efecte de durată, se mai arată în raport.
Din totalul exporturilor României către Rusia, 59% reprezintă utilaje și echipamente de transport, 17% bunuri prelucrate, iar 13% produse chimice. Importurile României din Rusia sunt constituite aproape în totalitate din petrol, gaze și diverse produse din domeniul energiei și resurselor naturale.
