Inflația va rămâne sub limita minimă a intervalului de variație, de 1,5%, cel puțin pentru câteva luni, în principal din cauza scăderii peste așteptări a prețului la petrol pe plan internațional, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
„Prognoza noastră reactualizată indică menținerea sensibilă, cel puțin câteva luni, a ratei inflației sub pragul de 1,5%. Deci, vom trăi câteva luni bune cu o inflație scăzută (…) Factorul principal de reașezare a traiectoriei inflației pe o curbă sensibil inferioară îl constituie prețul țițeiului. El a scăzut cu mult față de cifrele pe care le aveam în vedere în vară și în toamnă, când s-au elaborat prognozele anterioare”, a explicat Mugur Isărescu.
Acesta a subliniat că BNR este pregătită și pentru astfel de situații și are toate instrumentele disponibile, spre deosebire de alte bănci centrale, care au ajuns cu rata dobânzii la zero.
„Noi mai avem un câmp suficient de mare de acțiune; avem și acest instrument de gestionare a lichidități din sistemul bancar, fără să mai zicem de rezervele minime obligatorii, unde câmpul este excesiv de mare. Acolo, probabil vom lua măsuri câteva trimestre bune de acum încolo”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a admis că există riscul unei creșteri a inflației în cazul revenirii prețului barilului de petrol la 80 de dolari, dar, în opinia sa, țările dependente de țiței vor antrena scăderi mai mari ale prețului, pentru că trebuie să vândă mai mult să își acopere cheltuielile.
Referitor la datele privind inflația din zona euro, care arată o intrare a acestui indicator în teritoriu negativ, guvernatorul BNR susține că este prematur să aprecieze dacă este vorba despre un fenomen temporar sau de durată.
„Cifrele din zona euro arată că trăim la nivelul zonei euro cu inflație negativă. Probabil nu sunt eu cel care să dea verdictul dacă este deflație sau nu, dacă este un fenomen temporar sau unul de durată”, a precizat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, în caz de deflație, pericolul vine din expectațiile deflaționiste.
„Lumea începe să creadă că urmează un ciclu de scădere a prețurilor și atunci anticipațiile devin inverse, adică lumea amână cumpărarea, așteptând ca prețul să scadă, ceea ce înseamnă o încetinire a creșterii economice”, a arătat șeful BNR.
