Guvernul Romaniei a mai gasit un remediu pentru -acoperirea- deficitului bugetar pana la nivelul recomandat de FMI: supraimpozitarea salariilor. Pana la identificarea unor solutii care sa decurga din economia reala, pentru reducerea deficitului vor fi folosite sumele stranse din salarii la Fondul de somaj, carora ministrul Marian Sarbu nu a reusit sa le gaseasca vreo intrebuintare. Constantin Balalau, presedintele Comisiei de Munca si Protectie Sociala din Senat, ne-a dezvaluit ca sume de ordinul miilor de miliarde -trase- din veniturile contribuabililor romani in acest an sunt prinse in proiectul bugetului asigurarilor sociale pe 2002 ca venituri suplimentare, destinatia ulterioara a acestora urmand a fi alta decat cea a intaririi securitatii sociale: -La momentul de fata, bugetul pentru asigurarile de somaj prezinta un excedent de circa 5.000 miliarde de lei, in timp ce alte aproape 1.000 miliarde de lei se constituie ca excedent la Fondul de pensii, in situatia in care, retineti, mai sunt de recuperat aproape 6.000 de miliarde de la rau-platnici. Avem in fapt expresia slabei apetente a actualului Guvern pentru intarirea securitatii sociale-.
Recent, un studiu al OECD a evidentiat ca Romania are cea mai mare fiscalitate pe forta de munca din Europa, in toate tarile analizate impozitele fiind cu cel putin 10 procente mai mici decat cele practicate in Romania. In prezent, pentru un salariu mediu brut, de 4,5 milioane de lei, angajatul roman plateste 1% la Fondul de somaj, alti 5% fiind platiti de angajator, in timp ce CAS corespunzatoare venitului salarial de mai sus totalizeaza 1.575.000 lei, din care 525.110 lei sunt platiti direct de salariat.
Chiar daca oficialii de la Palatul Victoria incearca sa bata moneda pe o reducere a fiscalitatii incepand cu 2002, proiectul de buget pentru anul ce urmeaza nu aduce nici un element de noutate in raport cu cele din anii trecuti. Concret, lasand deoparte pastrarea pusculitelor – fondurile speciale – mai vechi sau mai noi (vezi Fondul Romania, alimentat din taxe atarnate de gatul celor care -indraznesc- sa exporte), proiectul bugetului pe 2002 pastreaza drept coloana vertebrala impozitarea excesiva a salariilor, deci a muncii, mai mare ca oriunde in Europa. Fara a cadea in capcana cifrelor, analizandu-le pe ministere, institutii sau judete, devine usor de remarcat diferenta vadita intre filozofia de guvernare declamata ca social-democrata, cu accent pe intarirea protectiei sociale, si cea aplicata, bazata pe supraimpozitarea salariilor, in paralel cu slaba impozitare a consumului de lux si lipsa impozitarii averilor. Exemplul cel mai elocvent este constructia proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2002, care prevede excedente atat la bugetul asigurarilor sociale, cat si la cel al asigurarilor pentru somaj. Cifrele prezentului dau masura exacta a calculelor guvernantilor. -La momentul de fata, bugetul pentru asigurarile de somaj prezinta un excedent de circa 5.000 miliarde de lei, in timp ce alte aproape 1.000 miliarde de lei se constituie ca excedent la fondul de pensii in situatia in care, retineti, mai sunt de recuperat aproape 6.000 de miliarde de la rau-platnici. Daca la un grad scazut de colectare, cu o economie subterana substantiala, ni se prezinta totusi un proiect de buget al asigurarilor sociale cu excedente, deci nici vorba de transferuri de la bugetul de stat, avem in fapt expresia slabei apetente a actualului Guvern pentru intarirea securitatii sociale-, ne-a declarat senatorul Constantin Balalau, presedintele Comisiei de munca si protectie sociala din Senat.
In principal pe baza unor excedente de acest fel (la bugete locale, pensii, somaj, asigurari sociale de sanatate) a fost mentinut un deficit de 2,4% din Produsul Intern Brut la momentul executiei bugetare din luna august. Aceasta este, de altfel, destinatia excedentelor si pentru anul 2002, pentru a ne incadra in cerintele FMI referitoare la limitarea deficitului bugetar. Revenind la astronomica suma de 5.000 de miliarde diferenta intre sumele trase din veniturile salariale si cheltuielile destinate somerilor, se poate afirma ca, departe de a putea vorbi despre o asa-zisa -bogatie- a acestor fonduri, cauza acestor excedente se regaseste atat in proasta gestiune, cat si in intarzierea aplicarii masurilor de creare de noi locuri de munca prin sprijinul financiar al micilor intreprinzatori.
Cu toate acestea, desi aceste fonduri au fost gestionate deficitar de reprezentantii ministerului condus de Marian Sarbu, se preconizeaza in viitorul buget o reducere drastica a transferurilor directe catre someri, beneficiarii principali ai sistemului de asigurare, in favoarea unor masuri ce s-au dovedit ineficiente. Incalcarea programului de guvernare la acest capitol si, implicit, a abordarii social-democrate a problemei somajului este demonstrata si de recenta incercare, deocamdata nereusita, de impunere a unui act normativ prin care indemnizatia de somaj ar fi fost stabilita la o cota unica, de 60% din salariul minim pe economie, nediferentiata in functie de vechime sau de calificare, deci nici din punct de vedere al investitiei facute de stat in pregatirea fiecarui somer in parte. Mai ales ca, in programul de guvernare se stipuleaza expres: -Alocatiile de somaj se vor dimensiona in functie de vechimea in munca si de ultimul salariu avut, astfel incat sa se pastreze o putere de cumparare de cel putin 60% din salariul respectiv-. La finele lunii septembrie, rata somajului ajunsese la 7,8%, cu 0,3% sub nivelul din august si cu 3% mai putin decat la inceputul anului, fiind inregistrati in evidentele oficiale 747.098 de someri.
Romanii sunt cei mai -taxati- salariati din Europa
Un studiu al OECD, citat recent de Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical, releva ca Romania are cea mai mare fiscalitate pe forta de munca din Europa, in toate tarile analizate impozitele fiind cu cel putin zece procente sub cele practicate In Romania. Ca exemplu relevant este mentionata Belgia, tara cu cea mai mare fiscalitate din Uniunea Europeana, unde, la 100 de dolari pe care ii ia angajatul efectiv, patronul plateste la stat 58, in Romania intrand la vistierie, pentru aceeasi suma, 78 de dolari.
In prezent, pentru un salariu mediu brut de 4,5 milioane de lei, angajatul roman plateste 1% la fondul de somaj, alti 5% fiind platiti de angajator, in timp ce CAS-ul corespunzator venitului salarial de mai sus totalizeaza 1.575.000 de lei din care 525.110 lei sunt platiti direct de salariat.
