Cel mai amplu sondaj de opinie referitor la situatia sectorului privat, efectuat in randul a 1.380 de intreprinzatori de catre CNIPMMR (Consiliul National al IMM-urilor din Romania), releva ca mai bine de jumatate din patronii romani – 54% – califica drept -stanjenitor- mediul de afaceri din tara noastra.
Intre principalele dificultati cu care se confrunta oamenii de afaceri chestionati se numara fiscalitatea ridicata (72,9%), birocratia (51,8%), scaderea cererii pe piata interna (46,5%), intarzieri la plata facturilor (37,9%), dobanzile ridicate la credite (37,7%), controalele excesive (37,7%) si accesul dificil la credite (31,3%). Rezultatele sondajului au fost prezentate, ieri, cu ocazia lansarii editiei pe 2004 a Cartei Albe a IMM-urilor din Romania – lucrare elaborata, sub egida CNIPMMR, de catre un grup de profesori universitari din cadrul Academiei de Stiinte Economice.
Evaluarea intreprinzatorilor privind mediul de afaceri din Romania mai releva faptul ca 28,9% din cei chestionati considera ca mediul ar fi -neutru- si numai 16,8% il considera favorabil. Si totusi, referitor la performantele realizate de IMM-uri, sondajul CNIPMMR indica un grad mai ridicat de optimism (58,8%) decat de pesimism (13,9%) privind realizarile anului 2004 fata de cele din 2003.
PSD a cerut -timp de gandire- pentru a face… noi promisiuni
Avand in vedere problemele cu care se confrunta intreprinzatorii, evidentiate inclusiv in sondajul citat, Consiliul IMM-urilor a formulat un set de masuri prioritare care ar trebui adoptate pentru imbunatatirea mediului de afaceri, masuri pe care, in aceasta perioada, CNIPMMR le discuta cu fiecare partid parlamentar in parte. O prima discutie in acest sens a avut deja loc in cadrul unei intrevederi cu conducerea PSD. -Negocierile au fost destul de stranse, si pentru anumite puncte reprezentantii partidului de guvernamant au cerut un timp de gandire pentru a le insera in platformele electorale, termenul limita fiind stabilit undeva pe la sfarsitul lunii octombrie-, ne-a declarat presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. El a enumerat si cateva dintre punctele -fierbinti- pentru care liderii PSD au propus ca, daca nu vor fi acceptate, sa se gaseasca eventuale alternative. In primul rand, o reducere mai accentuata a fiscalitatii pe locul de munca (-scaderea de 2% este insuficienta-, a spus Ovidiu Nicolescu), apoi scutirea totala de impozit pe profitul reinvestit, iar corectarea Codului muncii a fost lasata pentru -dupa alegeri-… Referitor la eliminarea impozitarii profitului, -PSD a propus ca alternativa rambursarea acelei parti din profit care a fost reinvestita, in limita sumei de 4.850 miliarde de lei-, a subliniat presedintele CNIPMMR. Potrivit acestuia, o buna parte dintre propuneri au ramas suspendate pana la o noua intrevedere cu liderii PSD, care va avea loc cu putin inaintea alegerilor din noiembrie.
Fiscalitatea va -scadea- de la 30% la 35%
In cadrul festivitatii de lansare a Cartei Albe a IMM-urilor din Romania – editia 2004, liderii intreprinzatorilor au dezvaluit faptul ca asa-zisa relaxare fiscala promisa pentru anul viitor va consta, de fapt, intr-o crestere a presiunii fiscale cu 5%. Florin Parvu, vicepresedinte al CNIPMMR, a aratat ca, intrucat impozitul pe dividende va creste de la 5% la 10% pentru anul fiscal 2004, in momentul in care acestea vor fi platite (in lunile martie-aprilie 2005), companiile se vor trezi in situatia de a introduce aceste plati in executia financiara pe 2005. La fel si in cazul impozitului pe profit: -Pentru anul 2004, profitul se va impozita tot cu 25%, urmand ca abia cel pe 2005 sa se impoziteze (in 2006) cu 19%-, a explicat Florin Parvu, spunand, mai in gluma, mai in serios, ca fiscalitatea astfel aplicata -va <scadeaČ de la 30% la… 35%-.
Pentru a preintampina asemenea situatii, liderii CNIPMMR propun ca plata impozitului pe dividende pentru persoanele fizice sa se efectueze in anul 2005 in exercitiul financiar al anului 2004, la nivel de 5%, sau ca plata impozitului pe dividende sa se faca anticipat pana la 31 decembrie 2004, ca si in cazul platii impozitului pe profit. In fine, Florin Parvu a mai declarat ca -noi vrem sa facem parte din comisiile de negociere cu UE si cu FMI pentru ca oamenii de afaceri stiu cel mai bine care sunt consecintele masurilor impuse de institutiile financiare internationale. -S-a tot invocat faptul ca FMI si UE ne impun tot felul de politici, si daca reprezentantii mediului de afaceri ar face parte din aceste comisii, ei ar putea sa-si spuna punctul de vedere referitor la respectivele masuri-, conchide vicepresedintele CNIPMMR.
Ce solicita intreprinzatorii
Cele mai multe dintre masurile prioritare pe care Consiliul IMM le va discuta cu partidele politice se refera la fiscalitate, Codul muncii, problemele comerciale, legislatie si administratie. Enumeram, in continuare, cateva dintre propunerile CNIPMMR: Ą diminuarea cu 75% a contributiilor sociale platite de angajatori, pentru salariatii angajati pe noile locuri de munca, pe o perioada de doi ani Ą diminuarea fiscalitatii pe forta de munca, aceasta fiind in prezent de 62,2% Ą corelarea cresterii salariului minim pe economie cu diminuarea fiscalitatii asupra firmelor Ą simplificarea administratiei fiscale prin trecerea la declaratii de TVA anuale Ą stimularea platitorilor de taxe si impozite de a achita inainte de termen obligatiile la buget prin acordarea unei bonificatii pentru sumele respective Ą legea contractelor sa fie modificata si aplicata exact ca in UE.
A aparut Carta Alba a IMM – editia 2004
Consiliul National al IMM a editat cea de-a doua editie a Cartei Albe a IMM – un instrument statistic unic pe piata editoriala romaneasca referitoare la mediul de afaceri si principalele segmente din sectorul privat al economiei. Lucrarea este structurata pe mai multe capitole, dintre care le amintim pe cele mai importante: Rolul IMM in economia moderna; Dezvoltarea sectorului privat al economiei in perioada 1990-1993 (o analiza sectoriala ce vizeaza principalele ramuri ale economiei); Repartitia IMM si a celorlalte intreprinderi in teritoriu dupa activitate, proprietate si dimensiune; Performante economico-financiare ale IMM la nivel national si in profil de ramura, precum si pe zone teritoriale si tipuri de activitati; Starea economica a micilor si macrointreprinderilor care au experimentat noi reglementari financiar-contabile; Dimensiunea si structura esantionului de IMM etc.
