Frictiunile dintre investitorii straini si autoritatile romane nu mai sunt de mult timp un secret. Poate cel mai relevant aspect este numarul urias al proceselor din tribunale dintre investitori si Autoritatea pentru Administrarea Participatiunilor Statului (APAPS), cele peste 12.000 de dosare fiind, in fapt, dovada lipsei de coerenta pe relatiile de afaceri ale partilor implicate. Pentru a fi calmat cat de cat acest -tavalug judiciar-, autoritatile romane impreuna cu CIS (Consiliul Investitorilor Straini) vor purcede in cel mai apropiat viitor la formarea unei comisii mixte CIS-APAPS, cu scopul de a rezolva neintelegerile dintre exponentii acestor doua institutii.
Altfel spus, orice divergenta dintre APAPS si un investitor, care pana acum ar fi adus partile in fata instantelor de judecata, vor fi discutate intr-un cerc restrans de reprezentantii desemnati in acest scop si se va incerca gasirea unor solutii impaciuitoare fara a se mai apela la instantele competente.
O comisie mai mult decat necesara
Problema poate capata aspecte ingrijoratoare daca tinem cont de debandada juridica in care se zbate APAPS si riscurile pe care le implica solutionarile problemelor in fata instantelor. Surse din cadrul Autoritatii sugereaza ca -aceasta initiativa este mai mult decat necesara deoarece, in prezent, ritmul in care se vand pachetele majoritare de actiuni ale statului din diferite intreprinderi este inferior cazurilor in care investitorii care au cumparat ajung la tribunal din cauza neindeplinirii obligatiilor initiale stipulate in contractele de vanzare-cumparare, uneori din vina ambelor parti implicate-. Daca aruncam o privire pe raportul de activitate al APAPS pe 2001, se poate observa lesne ca cea mai dinamica activitate a Autoritatii este determinata de domeniul juridic. Numai in contencios au fost formulate de juristii APAPS nu mai putin de 4.468 de cereri de chemare in judecata. Un calcul matematic simplu indica faptul ca aproximativ doua treimi dintre acestea sunt si castigate de institutie cand are calitate de reclamant. In schimb, atunci cand APAPS are calitatea de parat scorul devine aproximativ egal. Aceste doua aspecte vin insa sa confirme un adevar dureros.
Cand hotararile din instanta duc, in practica, la situatia ca respectivele contracte sa fie rezolutionate, APAPS nu mai are nici un motiv de mandrie. -Cumulat cu ce se intampla, si in acest an exista riscul ca APAPS sa se trezeasca cu mai multe intreprinderi pe cap decat a avut la inceputul anului-, sustin sursele. Desi poate parea un paradox, institutia care in mod normal trebuie sa scape de intreprinderile in care statul este actionar majoritar, ea va cunoaste postura de closca, sub aripa careia se vor intoarce majoritatea puilor, tratati initial cu nenumarate scutiri de datorii sau obligatii catre bugetul de stat.
Privatizari cu iz de troc
Interesant este faptul ca decizia premierului de a numi trei noi vicepresedinti cu rang de secretar de stat in cadrul APAPS vine tocmai in prag de final de an, cand institutia va trebui sa traga o concluzie a activitatii desfasurate. Cumultata cu intentia formarii unui comitet mixt CIS-APAPS pe tema litigiilor postprivatizare, ne putem pune doua intrebari simple. In primul rand, de ce a fost nevoie de inca trei secretari de stat, -oamenii premierului-, in coasta APAPS pe segmentul evolutiei postprivatizare? Pe cel putin doi dintre acestia, Victor Florin Dumitriu (fost secretar general al Eximbank) si Claudiu Stefan Seucan (fost consilier al premierului), este foarte probabil sa-i regasim in viitoarea comisie mixta. Oare nu se incearca o calmare a investitorilor -stresati- de problemele ivite in relatia cu statul cel putin pana cand institutiile internationale or sa o lase mai moale cu supravegherea? Daca da, care vor fi costurile?
In al doilea rand, oare raportul de activitate pe acest an al APAPS este intr-atat de dezastruos incat se incearca pe ultima suta de metri o mai eficienta -cosmetizare- a statisticii interne, in comisie incercandu-se sa se stopeze cat mai multe dintre nemultumirile partilor, evitand astfel riscul dat de unele decizii din Justitie, care ar avea ca urmare intoarcerea intreprinderilor la stat.
Intoarsa pe toate partile, problema prinde un contur pertinent cel putin pe tapetul CIS. -Noi avem foarte multe motive ca sa fim suparati pe Autoritatea Romana indiferent din ce guvern face parte. In Romania, daca nu vrei sa rezolvi o problema, faci o comisie care sa studieze problema. Daca comisia este formata din mai mult de sase, sapte persoane, sigur nu se va ajunge la vreo concluzie niciodata. Noi nu suntem prea interesati de acest subiect-, ne-a declarat un membru al CIS, care insa a dorit sa-si pastreze anonimatul.
