Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a prezentat, ieri, strategia privind recuperarea arieratelor bugetare, care, in opinia sa, va spori colectarea taxelor si impozitelor datorate de agentii economici, astfel incat deficitul bugetar prevazut pentru acest an sa fie respectat.
Prezentata ca o mare realizare, strategia se bazeaza pe o ordonanta de urgenta, deja adoptata de Guvern, care invita agentii economici rau-platnici in relatia cu statul, din varii motive (inclusiv ca n-au chef!!!), sa beneficieze de esalonari pe o perioada de maximum cinci ani. Pentru a-si plati in rate darile restante catre stat, o companie nu va trebui decat sa mearga la Fisc si sa completeze un formular in care-si va dezvalui anumiti indicatori financiari pentru care va primi un punctaj. Daca va acumula 14 puncte, orice companie va primi facilitati fiscale, insa in perioada derularii -contractului- cu statul va trebui sa indeplineasca mai multe conditii, inclusiv sa nu participe la vreo privatizare organizata de stat. La prima vedere, strategia e OK. Insa modul in care un agent economic este punctat in -cursa- esalonarilor da de gandit. Dovedind ca Romania este -Tara minunilor-, Tanasescu a anuntat ca pentru obtinerea de facilitati se vor putea inscrie (si vor obtine esalonari daca cumuleaza 14 puncte) chiar si firmele evazioniste sau cele care nu au platit darile bugetare cu stopaj la sursa. Spunand ca o firma va primi zero puncte la criteriile de mai sus daca a fost prinsa cu -mata-n sac-, Tanasescu nu a putut explica de ce Guvernul nu i-a eliminat din start pe cei dovediti de savarsirea unor infractiuni care intra sub incidenta Codului Penal. Ezitand sa rada -gaurile negre-, Guvernul a prevazut ca firmele care cer inlesniri fiscale, insa nu obtin minimum 14 puncte in urma analizei criteriilor de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala, vor primi de la Fisc un -bonus de 40 de puncte daca au o importanta zonala semnificativa-.
Daca, anii trecuti, de esalonari beneficiau doar -pilosi-, de acum inainte, orice companie care va apela la clementa Fiscului nu va trebui decat sa incheie cu acesta o conventie in care se vor stabili conditiile in care va primi inlesnirile fiscale, tipul acestora si graficul de plata. Pentru a fi eligibila in -cursa- inlesnirilor la plata, o companie va completa un formular in care va prezenta o serie de indicatori financiari, in functie de care Fiscul ii va acorda un punctaj final. Daca va acumula 14 puncte, orice companie va beneficia de facilitati fiscale, insa in perioada derularii -contractului- cu statul va trebui sa indeplineasca mai multe conditii. Una ar fi aceea de a-si achita darile bugetare curente cu termene scadente incepand cu data de 1 a lunii urmatoare intrarii in vigoare a conventiei incheiate cu Fiscul, iar pana la 29 decembrie a fiecarui an fiscal sa aiba platite toate obligatiile bugetare cu termene scadente in anul respectiv (inclusiv majorarile si penalitatile de intarziere). O alta conditie ar fi aceea ca o companie care se infrupta din -pomana- fiscala a statului sa nu participe la nici o procedura de privatizare organizata de stat in perioada cat beneficiaza de facilitati.
La o prima vedere, strategia guvernamentala de recuperare a arieratelor bugetare pare OK. Insa elaborarea anumitor criterii dupa care agentii economici rau-platnici vor fi punctati in cursa de clementa fiscala da de gandit. Astfel, daca o companie este infiintata de mai putin de doi ani, va primi numai doua puncte in grila elaborata de Fisc, in vreme ce una veche de peste 10 ani va primi 10 puncte. Astfel, nu va conta daca noua firma este restanta la plata de numai cateva luni, iar firma mai -batrana- a mai avut in decursul anilor un comportament fiscal -neortodox- fata de stat. Motivul diferentierii – care dezavantajeaza o companie nou-creata – ar fi acela ca -o firma noua prezinta un grad de risc mai ridicat, din cauza imposibilitatii de a efectua o previziune asupra veridicitatii afacerilor derulate si mentinerii pe piata-. Dovedind ca in domeniul fiscal orice minune este posibila, in cursa de obtinere a milei fiscale se vor putea inscrie (n.r. – si vor putea chiar beneficia de esalonare daca obtin 14 puncte!!!) si companiile care au fost acuzate pentru evaziune fiscala sau pentru neplata catre stat a taxelor si impozitelor cu stopaj la sursa. Desi a aratat ca agentii economici vor primi zero puncte la capitolele de mai sus in cazul in care se constata ca au facut asemenea -nenorociri- fiscale, Mihai Tanasescu nu a putut explica cum se face ca Guvernul nu a eliminat din start de la -parastasul- in care se impart esalonari companiile dovedite deja ca au savarsit infractiuni ce intra sub incidenta Codului Penal.
Un alt criteriu discutabil, care va dezavantaja societatile deschise, cotate pe piata de capital, va fi schimbarea actionariatului. Astfel, daca in decurs de cinci ani o companie si-a schimbat actionariatul de doua ori, va fi punctata de Fisc cu zero puncte, pe motiv ca -modificarea frecventa a actionariatului indica un contribuabil cu grad de risc ridicat-.
Considerand ca este o -atitudine fireasca-, ordonanta avantajeaza acele companii care cer esalonari in cazul in care acestea au avut relatii contractuale cu unitati economice cu finantare bugetara si nu au incasat la termen contravaloarea acestora. Astfel, cei care raspund -da- la acest capitol primesc 10 puncte, in vreme cei care raspund negativ se aleg cu 0 puncte. Dovedind ca nu renunta la mentinerea artificiala in viata a -gaurile negre- din economie, Guvernul a stipulat in Ordonanta ca acele societati care cer inlesniri fiscale si care nu ar fi eligibile (nu obtin minimum 14 puncte in urma analizei criteriilor de performanta economico-financiara si de disciplina fiscala) vor primi un bonus de 40 de puncte de la Fisc, in cazul in care -au o importanta zonala semnificativa-.
