La jumatatea drumului parcurs catre tinta finala, indeplinirea idealului european de a transforma economia Uniunii in cea mai competitiva la nivel mondial, obiectiv prevazut in binecunoscuta deja Agenda Lisabona, performantele celor 25, in ansamblu, lasa mult de dorit. Dar, cum buturuga mica rastoarna carul mare, cele 10 nou-venite in teritoriul comunitar devanseaza clar, exceland chiar in multe domenii, membrele Vechii Europe, ridicand astfel stacheta competitivitatii in UE.
Ambitiosul program de reforma economica al Uniunii Europene, lansat in capitala portugheza, in primavara anului 2000, cunoscut sub numele de Agenda Lisabona prevede ca, pana in 2010, clubul celor 25 sa devina -cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din intreaga lume, cu o dezvoltare sustinuta, cu mai multe si mai bune locuri de munca, precum si cu o mai mare incluziune sociala-. Iata insa ca, la jumatate de drum, un raport al Centrului European pentru Reforma considera jenant angajamentul facut cu cinci ani in urma, cei 25 meritand critici ardente. Cu toate acestea, in pofida regresului economic inregistrat in multe dintre statele membre, se pare ca mezinele europene se afla pe locurile fruntase in clasamentul comunitar, in ceea ce priveste indeplinirea punctelor prevazute in Agenda Lisabona.
Cinste lor!
Potrivit raportului mentionat, Slovenia ocupa a saptea pozitie in clasamentul performatelor obtinute in ansamblu, fiind pe primul loc dintre proaspetele 10 membre ale Uniunii, -eroina- societatilor informationale. Alaturi de Cehia si Estonia se situeaza mult deasupra celor 15 din Vechea Europa in ceea ce priveste utilizarea tehnologiei moderne. Pe de alta parte insa, Liubliana cade pe ultimele locuri atunci cand vine vorba despre afaceri si, impreuna cu Estonia, Letonia si Lituania, primeste o bulina neagra pentru cele mai mici subventii acordate de stat. Mai mult, Slovenia este singura tara dintre noile membre care nu-si indeplineste obiectivele Protocolului de la Kyoto.
Surclasata de Irlanda si deasupra Belgiei, Estonia se detaseaza evident in domeniul concurentei, in timp ce Lituania straluceste in afaceri, dar face risipa de energie. Cat despre Lituania, aceasta detine cele mai mici costuri la energia electrica, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru consumatorii industriali, dintre toti cei 25 si primeste nota maxima pentru proiectele privind mediul inconjurator, in domeniul telecomurilor si concurentei.
Cehia s-a facut remarcata pentru utilizarea tehnologiilor moderne, insa este codasa la indeplinirea prevederilor din aquisul comunitar. Cu toate acestea, Praga ofera unele dintre cele mai mari subventii de stat, fiind, alaturi de Suedia, fruntasa in lupta impotriva saraciei, in ceea ce priveste modernizarea protectiei sociale. Pe de alta parte insa, in Cipru, consumatorii industriali au parte de cele mai ridicate preturi la energia electrica din UE. Cu toate acestea, impreuna cu Spania, Cipru a inregistrat cea mai rapida crestere a numarului de femei angajate in campul muncii, primind laude la capitolul crearii de locuri de munca si la sporirea fortei de lucru.
A 21-a in clasament, Ungaria este printre primele care au facut dovada unor progrese vizibile, incepand din 1999. Budapesta a adoptat reforme prielnice mediului de afaceri si a redus semnificativ impozitele. Cu toate acestea, Slovacia depaseste pe oricine in aplicarea reformelor, constituind, potrivit comisarului european pe probleme monetare, Joaquin Almunia, un exemplu demn de urmat pentru toate statele membre. Bratislava a adoptat recent Strategia Nationala Lisabona, fiind printre asii europeni la indepartarea birocratiei administrative, in sistemul educational, dar si in politica sociala, dat fiind ca ofera un program de munca flexibil si usureaza intrarea pe piata muncii a celor care nu au mai lucrat. Pe de alta parte, liberalizarea sectoarelor cercetarii, dezvoltarii si telecomunicatiilor sunt printre domeniile la care Slovacia mai are inca de munca.
Sub asteptari
Performantele Poloniei sunt ingrijoratoare, cu atat mai mult cu cat este una dintre cele mai mari dintre noile venite in spatiul comunitar, chiar daca a adoptat anumite reforme si rezultatele ar trebui sa se vada cat de curand. Contrar asteptarilor, investitiile tarii in cercetare si dezvoltare au decazut din 2003 pana in prezent, iar rata angajarilor pe piata muncii este printre cele mai scazute. Dar Varsovia exceleaza, alaturi de Irlanda, in domeniul activitatilor antreprenoriale si ofera printre cele mai mari subventii.
Malta nu indeplineste multe dintre criteriile Agendei Lisabona, dar este oarecum pregatita in domeniul societatii informationale si se numara printre platitoarele de subventii mari. La capitolul educatiei, insula lasa mult de dorit, dar compenseaza acest handicap prin cele mai scazute impozite primite de la cei care realizeaza venituri mici.
