Compania Nationala a Lignitului Oltenia va inregistra, in acest an, o crestere de circa 40% a productivitatii muncii fata de anul 2000, ajungand astfel la 416,9 milioane de lei/salariat. Fata de anul 1997, cand a inceput restructurarea sectorului minier, productivitatea valorica a muncii, in cadrul CNLO, a crescut de aproape sase ori. CNLO este singura companie miniera din sectorul de extractie a carbunelui care nu beneficiaza de subventii de la bugetul de stat si care lucreaza in conditii de eficienta. Anul acesta, compania a reusit sa-si achite obligatiile catre bugetul de stat si sa plateasca si o parte din datoriile istorice. -Am reusit sa platim obligatiile curente catre buget in acest an si sa achitam si o parte din datoriile mai vechi. Totusi, compania are datorii catre buget din anii trecuti de circa 5.000 miliarde de lei, inclusiv penalitati-, ne-a declarat dl Marin Condescu, presedintele Uniunii Federatiilor Sindicale din Oltenia.
Termoelectrica – principalul debitor
Desi indicatorii economici reflecta o activitate de exploatare in conditii de rentabilitate – cu cheltuieli de circa 960 de lei la 1.000 de lei productie marfa -, compania are mari dificultati ca urmare a blocajului financiar. Principalul client al CNLO este societatea Termoelectrica, careia ii furnizeaza aproape 85% din carbunele energetic consumat pentru producerea energiei electrice si termice, restul fiind asigurat de SNC Ploiesti si CNH Petrosani. Pana la sfarsitul acestui an, CNLO va livra producatorului de energie 26.500.000 tone de lignit, fata de un necesar negociat de 27.000.000 de tone. -Circa 60% din energia electrica a tarii este produsa, in prezent, in termocentralele ce utilizeaza carbunele din Oltenia-, a precizat dl Condescu. Desi are o pozitie sigura, dominanta pe piata, compania este afectata de blocajul financiar ce se manifesta pe intreg lantul de producere a energiei. Astfel, datoriile Termoelectrica catre CNLO au ajuns in prezent la 6.400 miliarde de lei, blocajul financiar dintre cele doua societati ajungand la nivelul a 272 de zile. Lipsa banilor a condus la imposibilitatea derularii unui program investitional solid, in conditiile in care fondurile alocate de la buget pentru modernizari sunt modice. -Anul acesta, compania a beneficiat de alocatii de 50 miliarde de lei pentru investitii, in timp ce din surse proprii a realizat investitii de 500 miliarde de lei-, a afirmat dl Condescu. Pe langa rezultatele economice bune obtinute fara sprijin de la buget, CNLO nu a reprezentat o problema nici din punct de vedere social, desi si aici au fost operate disponibilizari. Din 1997 pana in prezent, numarul angajatilor CNLO a fost diminuat cu peste 12.700 de oameni, la ora actuala numarul salariatiilor fiind de circa 20.500. Pentru evitarea problemelor sociale a fost aplicat un program de creare temporara de locuri de munca pentru disponibilizati. Practic, a fost constituita o societate de servicii Olservmin SRL, care asigura locuri de munca minerilor disponibilizati pe o perioada ciclica de sase luni, dupa care acestia pot beneficia de ajutor de somaj, urmand a fi angajati alti mineri disponibilizati. Societatea are ca actionar unic Uniunea Federatiilor Sindicale din Oltenia, iar ca activitate principala, selectia si plasarea fortei de munca. Olservmin a fost constituita cu sprijinul direct al CNLO si al Agentiei de Dezvoltare si Implementare a Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere, in vederea diminuarii impactului social din zona, iar pana in prezent, numarul celor care au fost angajati la societatea non-profit este de circa 4.500.
Campionii mineritului
Restructurarea sectorului minier, inceputa in 1997, nu a dat inca rezultatele scontate pentru cea mai mare parte a unitatilor din domeniu. Practic, in afara de CNLO si Salrom, toate celelalte unitati din sector, desi au facut progrese in sensul diminuarii costurilor de productie – au nevoie inca de subventii bugetare pentru sustinerea activitatii de extractie. De altfel, specialistii din domeniu apreciaza ca aceasta diminuare a pierderilor din exploatare s-a realizat cu preponderenta prin inchiderea unor exploatari ce inregistrau costuri fabuloase si disponbilizarea masiva de personal si aproape deloc prin masuri specifice de eficientizarea a activitatii de extractie miniera. Cert este ca exista inca exploatari miniere care inregistreaza cheltuieli de productie la 1.000 de lei productie-marfa, ce depasesc 5.000 de lei. Misterul rezultatelor modeste ale unitatilor miniere – in ciuda aplicarii programelor de restructurare si sustinerii activitatii acestora cu sume importante de la buget – a fost explicat in acest an prin prezentarea rezultatelor controalelor efectuate de Ministerul Industriei si Resurselor la Compania Nationala a Huilei Petrosani. Jaful generalizat de la CNH Petrosani, la care si-au dat mana autoritatile locale, liderii de sindicat si fostele echipe de conducere ale companiei au ingropat unitatea in datorii si pierderi, orice program de reorganizare fiind sortit esecului. Aceasta, in conditiile in care nivelul de trai al populatiei din Valea Jiului s-a inrautatit de la un an la altul, iar rata somajului in zona a ajuns la 25%.
Tocmai din acest motiv ar fi necesare astfel de controale la toate unitatile din sectorul minier, ce inregistreaza pierderi, si abia ulterior sa se hotarasca sumele ce vor fi alocate de la buget pentru subventionarea activitatii acestora. Nu trebuie uitat ca in decurs de 10 ani au fost ingropate circa patru miliarde de dolari in unitatile din sectorul miner, o buna parte din acesti bani scurgandu-se in buzunarele reprezentantilor autoritatilor locale, ai conducerilor companiilor, precum si ai liderilor de sindicate.
