Privatizarea unitatilor hoteliere din statiunile Neptun-Olimp si Mamaia va fi precedata de divizarea societatilor comerciale existente si de realizarea unor importante investitii in infrastructura si in centre de agrement, dupa cum reiese din proiectul de strategie privind privatizarea elaborat de Ministerul Turismului.
Strategia are in vedere privatizarea portofoliului preluat de Ministerul Turismului, care este format din 51 de societati comerciale.
SC Neptun Olimp SA va fi divizata in 20-25 de societati comerciale noi, pe structura complexelor hoteliere existente, pastrandu-se actuala structura a actionariatului. Actiunile societatilor nou create vor fi vandute prin negociere directa, pe baza unor programe de investitii esalonate pe parcursul a maximum trei ani.
Cele 13 active aflate in locatie de gestiune, inchiriere sau asociere inca din perioada 1991-93 vor fi vandute direct catre detinatorii acestor contracte, Ministerul Turismului considerand ca acestia au investit mai mult decat valoarea contabila a activelor. In ceea ce priveste chioscurile, terasele independente, restaurantele si magazinele care erau inchiriate in fiecare sezon, prin licitatie, ele vor fi vandute sau se vor constitui societati mixte.
In cazul SC Mamaia SA, aproximativ 85% din active sunt date in contracte de leasing imobiliar sau sunt vandute in rate pe o perioada de 5-10 ani. In administrarea societatii mai sunt in prezent numai sapte hoteluri si cateva chioscuri, terase, restaurante sau terenuri de tenis.
Si Mamaia SA va fi divizata in mai multe societati, pe structura principalelor hoteluri ramase in administrare proprie. Actiunile noilor societati vor fi vandute prin negociere directa, pe baza de programe de investitii esalonate pe maximum trei ani. Restul activelor (chioscuri, terase etc.) va fi grupat intr-o societate independenta, ale carei actiuni vor fi scoase la vanzare prin licitatie cu strigare.
Pentru dezvoltarea ambelor statiuni, ministerul are in vedere promovarea unui proiect de lege privind protectia litoralului si a plajei Marii Negre, care sa reglementeze regimul constructiilor pe plaja si in zona limitrofa acesteia. Totodata, prin elaborarea planului de urbanism zonal al statiunilor se va urmari limitarea constructiei de locuinte, pentru a se pastra caracterul preponderent turistic. Ministerul vrea, pe de alta parte, sa reconditioneze reteaua rutiera si pietonala si sa construiasca noi centre de agrement si recreere.
Un alt capitol din strategia de privatizare elaborata de Ministerul Turismului se refera la SC Poiana Brasov SA, al carei potential real este estimat la o cifra de afaceri anuala de aproximativ 40 mil. dolari, statiunea putand absorbi cca 4.000 de locuri de munca. Ca masuri premergatoare privatizarii, se intentioneaza interzicerea accesului auto in statiune si limitarea acestuia la o sosea de centura ce urmeaza a fi construita. Ministerul vrea sa construiasca si o parcare supraetajata.
Concret, la Poiana Brasov SA vor fi realizate societati mixte, cu aport de capital privat, iar terenurile vor fi incluse in capitalul social al societatii, ultima operatiune urmand sa fie vanzarea pachetului de actiuni detinut de stat. Si in cazul acestei statiuni, Ministerul Turismului are in vedere realizarea unor investitii: constructia unor centre de agrement cu piscine, sali de fitness, amenajarea unor noi terenuri de tenis, dintre care unele acoperite si amenajarea unui teren de golf in Poiana Mica si a unora de minigolf in zona hotelurilor.
Alte doua societati comerciale din turism e regasesc sub forma de capitole separate in proiectul de strategie privind privatizarea in turism. Este vorba in primul rand de SC Hercules SA Baile Herculane, unde privatizarea se va face pe baza de negociere cu ofertantii, care sa se angajeze la un program de investitii, stabilit de comun acord cu ministerul, care sa duca la reabilitarea statiunii.
In fine, MT considera ca privatizarea Biroul de Turism si Tranzactii (BTT) a inceput haotic, drept care se poate avea in vedere o divizare in mai multe societati comerciale, pe criteriul teritorial. Actiunile acestora fie vor fi vandute prin licitatie sau negociere, fie se vor constitui societati mixte.
In cazul celorlalte societati comerciale din turism, strategiile de privatizare vor fi stabilite in functie de retrocedarea imobilelor confiscate in perioada comunista, fiind insa in general preferata licitatia cu strigare. Totusi, vanzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate in locatie de gestiune, inchiriere sau asociere in participatiune se poate face prin negociere directa cu titularii acestora.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
