In decembrie 1999, societatea vasluiana Muntenita SA a contractat un credit de la Banca Agricola (BASA) Vaslui in valoare de peste 24 miliarde de lei. Banii urma sa fie folositi la achizitionarea unei mori Buhler, a unei cantitati de grau si pentru deschiderea unei linii de credit. Aceasta suma a fost garantata cu intreg patrimoniul societatii, inclusiv cu noua achizitie – moara Buhler. Societatea vasluiana, controlata de controversata -femeie de afaceri- Maricica Iovita, nu a platit nici o rata din acest credit. Astfel, Raiffeisen Bank SA, care a preluat BASA in urma procesului de privatizare, s-a trezit in situatia de a apela la instanta pentru a-si recupera prejudiciul ajuns la aproximativ 100 miliarde de lei, unul dintre cele mai mari pe care le inregistreaza banca la nivel national.
Intre timp, dupa o serie de inginerii financiare, Muntenita Vaslui a ramas doar cu datoriile. Din 2003, activele societatii nu mai pot fi vandute, ca urmare a cererii de intrare in faliment, formulata de o alta societate, patronata tot de Maricica Iovita, si anume Iris SA Barlad.
In februarie 2000, BASA si BRD Vaslui, precum si Muha SRL Suceava au depus cereri pentru demararea procedurii de reorganizare judiciara si a falimentului Muntenita, pentru o datorie, la acea data, de 30 miliarde de lei. Procesul se afla si acum pe rol la Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a Comerciala.
In raportul depus de Consulta 99 SRL, desemnata ca administrator judiciar, tabelul preliminar al creditorilor include AFP Sector 5 Bucuresti, cu 51,24 miliarde de lei, AFP Vaslui – 594,6 miliarde lei, AVAS – 7,8 miliarde, Primaria Barlad – 25,8 milioane, Primaria Vaslui – 1,37 miliarde de lei, totalul debitelor numai fata de creditorii bugetari fiind de 61 miliarde de lei.
La acestea se adauga creantele, cu garantii reale asupra lucrurilor, lista in care sunt inscrise si datoriile acumulate fata de Raiffeisen Bank, in valoare de 94,28 miliarde lei si fata de BRD Vaslui – aproape 1 miliard.
Datoriile pe care Muntenita le inregistreaza catre furnizorii de produse, servicii etc. se ridica la alte 10 miliarde de lei. Tabelul creditorilor s-a -imbogatit- si cu lista creditorilor tardivi (notificati tarziu de administratorul judiciar), lista pe care se afla AFP Vaslui -185 milioane de lei, AJOFM Vaslui – 3,93 miliarde de lei si CASMB – 1 miliard de lei.
In concluzie, Muntenita are datorii uriase la 60 de firme si institutii ale statului, din care doar 22 au reusit sa se inscrie in tabelul creditorilor, tot patrimoniul fiind sub gaj.
Un dosar care se plimba de cinci ani
-Dosarul Muntenita-, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, cu nr. 1.470/2003, s-a plimbat de la Vaslui la Iasi si de la Iasi la Bucuresti timp de cinci ani. In decembrie 2004, Tribunalul Bucuresti a deschis procedura de reorganizare si lichidare a SC Muntenita. Practic, procedura de reorganizare judiciara si faliment a fost deschisa de judecatorii bucuresteni la cererea uneia dintre societatile patronate de… Maricica Iovita – Iris SA. In dosarul depus la Tribunalul Bucuresti, Iris motiveaza cererea de deschidere a procedurii de lichidare pentru o datorie de aproape 2,8 miliarde de lei, reprezentand contravaloare marfa si dobanzi legale.
De cinci ani, in acest dosar nu a fost data nici o solutie definitiva, desi este vorba de un credit, in cazul Raiffeisen Bank, acordat pe vremea in care banca era de stat. Rand pe rand, instante diferite au dat castig de cauza cand unei parti, cand alteia. Astfel, dupa intocmirea dosarului nr. 10/F/2000, instanta vasluiana a dispus inceperea procedurii de reorganizare a societatii. Decizia a apartinut judecatorului sindic Gheorghe Moisa Vantu si a fost data in 29 februarie 2000, moment in care a fost respinsa si contestatia debitoarei Muntenita impotriva creditoarei BASA Vaslui. Muntenita a facut recurs la Tribunalul Vaslui, care a decis inceperea procedurii de reorganizare si faliment, prin sentinta civila 337/14.03. 2000. Dupa alte procese, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iasi, de unde, in 2003, a fost stramutat la Bucuresti ca urmare a unei hotarari a ICCJ.
Actiunile de la Muntenita, cumparate -la poarta fabricii-
In august 1999, Muntenita Vaslui a facut obiectul -tranzactiei anului-. Desi in fata instantelor Maricica Ionita sustine ca nu este implicata in nici un fel, circula trei documente semnate de ea, prin care este dovedit faptul ca aceasta a dat aproape patru miliarde de lei unor salariate pentru a cumpara actiuni in numele ei. Ionita a ajuns sa detina 56,68% din actiuni si declara dupa momentul august 1999 urmatoarele: -Firma pe care o conduc, Mondial Tranzit, a imputernicit trei persoane din PAS Muntenita pentru a cumpara actiuni de la ceilalti actionari care au dorit sa vanda. Cedarea actiunilor s-a facut intre membrii PAS, este legala si nu incalca in nici un fel contractul de vanzare-cumparare existent intre FPS si PAS (…) Pentru mine, investitia de la Muntenita, avand in vedere datoriile societatii, face parte dintr-o strategie locala de dezvoltare a sectorului de morarit si panificatie, in contextul in care Mondial Tranzit este actionarul principal la Iris Barlad-. Vanzarea actiunilor de la Muntenita s-a facut cu -banii jos-, salariatii-actionari vanzand actiunile la poarta fabricii, cu bani cash.
Datoriile Iris Barlad, pierdute pe drum
In 2001, Maricica Ionita si-a mutat afacerile in Sectorul 5 al Capitalei. Au fost mutate si datorii de peste 30 miliarde de lei. Ionita a divizat fabrica de paine Iris Barlad din SCMP Iris Barlad in nu mai putin de sase societati. Astfel, apar SCMP Iris Company SA, SCMP Iris SA, SC Euro Iris, SC Panipat Iris SA si SC Prodcom Iris SA, toate cu sediul in Bucuresti, si SC Iris SA, cu sediul in Negresti.
