Privatizarea Combintului SIDEX Galati intra, saptamana aceasta, in a doua etapa, negociatorii statului roman si cei ai firmei ISPAT intalnindu-se pentru a finaliza anexele la contractul semnat luna trecuta, la Bucuresti. Una dintre cele mai spinoase probleme ce vor fi lamurite cu aceasta ocazie este si cea a terenului aflat in posesia SIDEX, intrucat, in momentul parafarii contractului de privatizare, nu se stia cu exactitate ce suprafata de teren se afla sub combinat. Pana la 31 octombrie este asteptat si avizul Consiliului Concurentei, depasirea acestui termen atragand prelungirea termenului de finalizare a tranzactiei. Conform contractului incheiat, toate procedurile legate de transformarea datoriilor in actiuni trebuie finalizate pana la 31 octombrie. Legea speciala care sa aprobe procedurile specifice trebuie adoptata pana la 15 septembrie. Apoi, AGA societatii SIDEX aproba modificarea capitalului social si, pana la 26 octombrie, acesta se majoreaza cu valoarea datoriilor si se emit actiuni. Pana la data-limita, 31 octombrie, actiunile rezultate in urma conversiei vor fi in proprietatea APAPS, pregatite pentru transferul catre cumparator. Pe 31 octombrie, noii proprietari ai Combinatului SIDEX vor plati avansul de 25 milioane de dolari; o data facut transferul de proprietate, actiunile vor fi gajate in favoarea APAPS, ca garantie ca ISPAT isi va indeplini obligatiile asumate.
Din culisele negocierilor
Negocierile au fost dure, dar putine momente au fost cu adevarat tensionate. Ministrul Ovidiu Musetescu, presedintele Comisiei de privatizare a Combinatului SIDEX, a participat la toate fazele negocierilor, ramanand in sediul APAPS, uneori, pana la 5.00-6.00 dimineata; chiar daca nu negocia clauza cu clauza, a fost o prezenta activa, spun surse apropiate tranzactiei. In timpul vizitei in Israel, ministrul privatizarii s-a consultat zilnic, prin telefon, cu echipa sa de negociere. Discutiile au fost in general calme, dar au existat si momente -fierbinti-, mai ales atunci cand se schimbau unele clauze cu efecte directe in alte capitole deja negociate. Un astfel de moment a fost cel al modificarii mecanismului de plata, afirma surse din anturajul ministrului privatizarii. Initial, se hotarase constituirea unui cont escrow; banii ar fi fost depusi intr-o banca, iar la finalizarea tranzactiei, statul roman intra in posesia banilor. In timpul negocierilor a fost propusa o alta procedura – de prelungire a scrisorii de garantie pana in momentul finalizarii tranzactiei. Schimbarea s-a facut -din mers-, dupa ce deja incepusera negocierile intre vanzator, cumparator si agentul escrow – banca aleasa pentru constituirea depozitului – si se redactasera contractele.
Comisia de privatizare nu a lasat loc nici unui compromis in privinta clauzelor de protectie sociala si a tinut sa fie bine stipulata in contract obligatia cumparatorului de a nu modifica obiectul de activitate al combinatului. Cele mai tensionate momente pentru echipele de negociatori au fost cele din week-end-ul in care trebuia sa aiba loc parafarea contractului. Intr-o vineri era programata semnarea documentelor – moment ce incununa doua saptamani de munca grea – in prezenta lui Lacshmi Mittal, proprietarul grupului ce cumpara SIDEX, iar seara, in sedinta de Guvern, s-a luat decizia amanarii momentului semnarii. Stresul era amplificat de lobby-ul facut de Ambasada Frantei pentru USINOR, firma franceza ce voia sa reintre in cursa pentru SIDEX, si de apropiata vizita a premierului Frantei, careia i se atribuia acelasi mesaj de amanare a privatizarii.
In plus, contractul s-a negociat intr-o perioada de mari presiuni sindicale, nu de putine ori cei implicati facand aluzie la situatia de la Resita. La un moment dat, echipele de negociatori au fost chiar avertizate de iminenta sosire a sindicalistilor galateni la Bucuresti, pentru a protesta in fata Guvernului. Dar indienilor nu le-a fost teama de reactia sindicatelor, ei erau hotarati sa cumpere, spun surse din anturajul ministrului privatizarii.
Programul negocierilor a fost foarte strans in ultimele doua saptamani de dinaintea semnarii: discutiile incepeau la 9.30 si se sfarseau in jur de ora 19.00, dupa care avocatii faceau modificarile in textul contractului, astfel incat membrii comisiei sa aiba noua forma dimineata, la prima ora. In ultimele sapte zile, negocierile demarau la ora 10.00 si se terminau la 2.00-3.00 dimineata. Ultima sedinta a inceput la ora 10.00 si s-a incheiat la 6.45. Dupa cateva sute de ore de discutii, mai mult sau mai putin aprinse, cand s-a semnat procesul-verbal de finalizare a negocierilor, toata lumea a respirat usurata. Din acel moment, APAPS trebuia sa semneze contractul de vanzare-cumparare in cel mult zece zile.
ISPAT sta inca pe margine
In ultima vreme s-a vorbit despre anumite drepturi pe care ISPAT le-ar avea la SIDEX. In mass-media au aparut chiar referiri la dreptul de veto al investitorilor straini, care ar fi putut bloca orice initiativa. Pentru a clarifica aceasta chestiune ne-am adresat consultantului legal al Companiei LNM Holding, Casa de Avocatura Musat si Asociatii. -In acest moment, noii proprietari nu pot bloca inca nici o decizie a Consiliului de Administratie de la SIDEX, intrucat nu au nici drept de vot, nici de veto. Combinatul continua sa fie condus de romani, observatorii ISPAT trimisi la Galati avand misiunea de a strange date despre stocuri, contracte, bani, in general despre modul in care se desfasoara activitatea la combinat-, afirma Florentin Tuca, avocat asociat la Casa Musat si Asociatii, unul dintre cei care au participat la toate fazele negocierilor. Dar numarul gradelor de libertate a echipei managerilor romani este limitat. Daca ar exista dovezi care sa ateste intentia incheierii unor contracte oneroase, in dezavantajul noului proprietar, se poate interveni juridic, intrucat in contractul de privatizare exista clauze care protejeaza firma ISPAT. Intr-o asemenea eventualitate, partea romana, statul, trebuie sa plateasca despagubiri.
Facilitatile cele mai importante primite de SIDEX:
– scutire de plata impozitului pe profit timp de cinci ani;
– scutire de la plata TVA si a taxelor vamale, pe o perioada de cinci ani, in scopul realizarii investitiilor asumate;
– perioada de gratie de trei ani pentru plata TVA;
– perioada de gratie de trei ani pentru plata contributiei la asigurari sociale.
– Guvernul s-a angajat sa nu adopte un act normativ care ar avea ca obiectiv limitarea cresterilor de productivitate in societate;
