Conform Programului PSAL I, data de 23 martie a.c. este termenul maxim in care combinatul Nitramonia Fagaras poate fi privatizat. Cu toate acestea, APAPS (detine peste 79% din actiuni) habar nu are de ce se intampla in combinatul fagarasean, punand astfel in pericol privatizarea acestuia. Dovada sta faptul ca desi prin Ordinul nr. 5 semnat de ministrul Ovidiu Musetescu la 8 aprilie 2002 la carma Nitramonia fusese numit un administrator special, nici pana in ziua de azi acesta nu conduce combinatul, el fiind impiedicat sa actioneze de catre anumite grupuri de interese locale sustinute de diversi politicieni care au preferat sa nu deranjeze actuala echipa manageriala numita in 2001 pe linie de partid. Daca privatizarea nu se va finaliza pana la data precizata mai sus, Nitramonia va intra in lichidare, spre bucuria fostilor si actualilor -manageri-, care, prin actiunile intreprinse, au facut ca una dintre bijuteriile economiei din perioada comunista sa ajunga o ruina.
De la profit de 18 miliarde de lei la pierderi de 162 miliarde de lei intr-un singur an
In ultimi ani, Nitramonia a avut la conducere mai multe echipe manageriale, formate din trei pana la opt directori, care au bagat -boala- in -oasele- combinatului. De doi ani incoace, in ciuda faptului ca activitatea societatii a fost dramatic restransa din cauza situatiei sale financiare, numarul directorilor s-a marit la noua. Ca doar combinatul este o vaca numai buna de muls, in ciuda datelor financiare dezastruoase pe care le-a inregistrat in ultimii doi ani, de cand -capii- Nitramonia sunt Constantin Avram (director economic, membru PSD, sustinut pentru preluarea functiei de o serie de politicieni locali) si Gheorghe Staneiu (director economic).
Conform MFP, daca la 31 aprilie 2001 Nitramonia inregistra din activitatea de exploatare un profit de 47,21 miliarde lei, la finele anului respectiv echipa Avram & Staneiu a bifat in scriptele societatii o pierdere din exploatare de 21,49 miliarde lei. Pierdere care, urmare a actiunilor intreprinse de manageri, a crescut continuu, ajungand la 31 decembrie 2002 la peste 77 miliarde lei. O situatie similara au inregistrat si rezultatele obtinute din activitatea exceptionala a Nitramonia: la 31 decembrie 2001 se inregistra un profit de 38,7 miliarde lei, iar la finele anului trecut s-a bifat o pierdere de peste 90 miliarde lei. La fel s-a intamplat si cu profitul societatii conduse de Avram & Staneiu: daca la 31 mai 2001 exista un profit net de 108,4 miliarde lei, o data cu venirea celor mentionati la carma combinatului, profitul a scazut la finele anului respectiv la 18,32 miliarde lei, pentru ca la 31 decembrie 2002 sa fie inregistrate pierderi de 162,25 miliarde lei (!!!). Mai mult, in aceeasi perioada, datoriile totale inregistrate de combinat au crescut ametitor: de la 467,51 miliarde lei (31 aprilie 2001) la 551,13 miliarde lei (31 decembrie 2001), 845,2 miliarde lei (31 decembrie 2002).
Interesant este ca, desi au cunoscut indeaproape cauzele dezastrului financiar de la Nitramonia, oficialii APAPS nu au luat nici o masura de a redresa combinatul, acceptand ca acest obiectiv economic de o importanta strategica sa fie condus de manageri care – asa cum o arata documente oficiale – au fost interesati mai degraba de prosperitatea lor financiara decat de cea a companiei pe care au fost numiti sa o relanseze. Vom reveni.
Contracte -comerciale-, gauri de sute de miliarde de lei
De-a lungul ultimilor ani, Nitramonia a fost controlata de catre Curtea de Conturi, Garda Financiara si Administratia Financiara. Urmare a controalelor respective au fost incheiate mai multe rapoarte, unele dintre ele avand ca urmare plangeri penale ale caror -actori- au fost directorii si alti factori de decizie din combinat din perioada 1998-2002, persoane responsabile de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Fara a insista acum pe modalitatile prin care combinatul a fost prejudiciat, amintim doar un exemplu care demonstreaza -interesul- managerilor sai pentru vistieria combinatului: contractele comerciale incheiate, in cursul lunii decembrie 2001 si ianuarie-februarie 2002, cu SC Kemobil Impex SRL Ileni. Comisarii Garzii Financiare au constatat ca marfa aferenta respectivelor contracte a fost vanduta sub pretul de lista si sub pretul de uzinare, iar livrarea marfii s-a facut prin creditarea beneficiarilor fara a fi luate masuri asiguratorii de incasare a banilor. Astfel, firma covasneana a cumparat sacul de ingrasaminte cu 215.000 de lei, desi pretul de lista era de 255.000 de lei. Si cum aceasta n-ar fi fost de ajuns, tot in relatia cu Kemobil, conducerea Nitramonia a acceptat in mod dubios sa livreze 3.000 tone de azotat de amoniu, desi firma respectiva nu achitase avansul stipulat in contract. Astfel, organele de control au depistat ca doar prin vanzarea marfii sub costul de fabricatie Nitramonia a inregistrat o pierdere de peste 8,14 miliarde de lei.
