In timpul ultimei sedinte de guvern au fost aprobate normele de aplicare a noului Cod fiscal – care va intra in vigoare chiar de la 1 ianuarie 2007. De obicei, astfel de norme trebuie sa aduca anumite clarificari privind punerea in practica a unor noi reglementari. Practica, in decursul ultimilor 17 ani, demonstreaza ca, de obicei, autoritatile utilizeaza uneori normele metodologice si pentru a -completa- unele articole din actul normativ la care se refera astfel incat sa vizeze un anumit obiectiv propus, dar insuficient explicitat in textele respective de lege.
Nu trebuie acreditata ideea ca normele la noul Cod fiscal sunt indreptate impotriva contribuabilului sau pentru a -servi- anumite interese. Surprinzator, noile norme aduc clarificari privind multe aspecte strict tehnice, ca interpretare in litera legii, favorabile contribuabilului in intelegerea mecanismului fiscal, fapt semnalat si intr-unul dintre articolele precedente pe aceasta tema.
Nerezidentii, cu reprezentant
In sectiunea impozitului pe profit se pot incadra prevederile referitoare la modul de reevaluare a mijloacelor fixe, aspectele legate de determinarea profitului impozabil in cazul lichidarii persoanelor juridice sau cele referitoare la regimul fiscal aplicabil in cazul fuziunilor, divizarilor, inclusiv partiale, a transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale UE.
In cazul impozitului pe venit, normele stabilesc, spre exemplu, includerea in categoria veniturilor neimpozabile a stimulentului acordat, potrivit legislatiei, pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, a sprijinului material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si a celui primit de catre copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane si a ajutorului lunar pentru sotul supravietuitor.
Tot prin intermediul normelor se reglementeaza includerea in categoria cheltuielilor deductibile limitat a tichetelor de cresa acordate de angajator, a introducerii optiunii de impunere a venitului brut, cu cota de 16%, impozitul fiind final, pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe baza contractelor sau conventiilor civile.
Aceleasi norme stabilesc ca in categoria veniturilor asimilate salariilor trebuie incluse si indemnizatiilor lunare platite de angajator pe perioada de neconcurenta, precum si a celor prevazute in contractul de munca platit de angajator pe perioada suspendarii acestuia ca urmare a participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupun scoaterea integrala din activitate. Si in cazul impozitului pe veniturile nerezidentilor au fost operate o serie de modificari importante, printre acestea figurand obligatia ca in cazul in care inregistreaza castiguri din transferul titlurilor de participare la o persoana juridica romana sa isi desemneze in Romania un reprezentant sau un imputernicit pentru a-si putea indeplini obligatiile fiscale. De asemenea, nerezidentilor le-a fost acordata posibilitatea de a prezenta intr-o perioada de 5 ani certificatul de rezidenta fiscala.
In cazul regimului TVA, explicitarile din norme sunt deosebit de importante, dar in cadrul de fata atragem atentia doar asupra catorva, considerate de mare interes. Un exemplu ar fi cel al regulilor de inregistrare si a modului de stabilire a ajustarilor efectuate in cazul trecerii unei firme de la regimul special de scutire la regimul normal de taxare, cand contribuabilul in cauza depaseste, ca cifra de afaceri, plafonul minimal de la care devine obligatoriu platitor de TVA. Tot in norme sunt precizate conditiile in care se poate intocmi o factura centralizatoare pentru mai multe livrari separate de bunuri sau prestari separate de servicii sau cand se pot intocmi facturi simplificate.
