La sfarsitul saptamanii trecute, in -Monitorul Oficial- a aparut noua versiune a Legii intreprinderilor mici si mijlocii (nr. 346/2004), prin care majoritatea facilitatilor ce se acordau (fie si numai teoretic) firmelor mici, prin vechea legislatie, au disparut sau au fost inlocuite cu prevederi mai putin favorabile companiilor din categoria IMM. Timp de aproape un an, proiectul acestei legi a fost publicat pe Internet, astfel incat eventualele -sugestii si reclamatii- sa poata fi comunicate autoritatilor de catre intreprinzatori, patronate si ceilalti reprezentanti ai mediului de afaceri. Insa prea putine dintre aceste semnale au fost luate in seama, oamenii de afaceri urmand sa se multumeasca numai cu cateva stimulente ramase in vigoare, in conditiile in care procedurile birocratice au fost pastrate cu multa grija, daca nu chiar inmultite.
Ce facilitati au fost pastrate?
In cazul Legii 346/2004, pluralul -facilitati- trebuie pus intre ghilimele, pentru ca, de fapt, se prevad doar cateva masuri si conditii de acordare a unor ajutoare de stat (pentru facilitarea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la retelele si serviciile de utilitati publice), dar -fara a distorsiona competitia libera de pe piata-. Celelalte -inlesniri- constau intr-o ipotetica simplificare a procedurilor si documentatiei necesare accesului IMM la retelele si serviciile de utilitati publice, aplicarea acestor masuri urmand sa cada in sarcina -autoritatilor publice competente- (?!). Pe de alta parte, -accesul prioritar la achizitiile publice de produse, lucrari si servicii- se considera ca va fi asigurat prin faptul ca -intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie-. Nici chiar faptul ca textul citat este, totusi, o lege nu i-a impiedicat pe initiatorii acesteia sa faca afirmatii pompoase: -Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si autoritatile publice locale trebuie sa incurajeze cresterea ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in valoarea contractelor de achizitii publice de bunuri materiale, lucrari si servicii, urmarind ca aceasta pondere sa atinga un nivel comparabil cu contributia acestora la realizarea produsului intern brut- (art. 16, alin 1).
-O adunatura de lozinci-
Reprezentantii organizatiilor cu profil antreprenorial sunt profund dezamagiti de forma finala a noii Legi IMM, afirmand ca aceasta nu numai ca nu va avea nici un fel de impact asupra mediului de afaceri, dar se si prezinta ca -o adunatura de lozinci-. Presedintele Confederatiei Intreprinzatorilor din Timis (CIPT), Radu Nicosevici, ne-a declarat ca, -intrucat cele mai multe articole care stabilesc responsabilitati nu sunt amintite si la capitolul sanctiuni (in caz de nerespectare), legea are prea putine sanse sa fie aplicata. Autoritatile publice, locale sau centrale, sunt <obligate> sa elaboreze diferite programe, iar conducerea societatilor cu capital majoritar de stat – sa intocmeasca liste cu activele disponibile, dar, daca nu o vor face… nu vor putea fi sanctionate, legea neavand prevederi exprese in acest sens-. Daca ne prezentam cu asa un text de lege in Occident, -orice om de afaceri, lider de patronat sau parlamentar de acolo va rade de noi-, conchide Radu Nicosevici, calificand respectivul text ca fiind -un cumul de declaratii politice, probabil ale Agentiei pentru IMM-…
O noua definitie a intreprinderii
In sensul Legii 346/2004, prin intreprindere se intelege -orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert, in scopul obtinerii de profit, in conditii de concurenta, respectiv: societati comerciale, societati cooperative, persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent si asociatii familiale autorizate potrivit dispozitiilor legale in vigoare-. Observam ca, spre deosebire de vechea definitie, sunt considerate intreprinderi si societatile cooperative – prea tarziu insa pentru unitatile din sistemul cooperatist, pentru ca facilitatile care se acordau categoriei IMM (din care cooperativele nu faceau parte) au cam disparut… In schimb, definitia intreprinderilor mici si mijlocii nu s-a schimbat, fiind preluata din legea anterioara: numar mediu anual de salariati mai mic de 250, cifra de afaceri anuala echivalenta cu pana la opt milioane de euro si respectarea criteriului de independenta. IMM se clasifica, in functie de numarul mediu anual de salariati, in urmatoarele categorii: microintreprinderi (avand pana la noua salariati), intreprinderi mici (intre 10 si 40 de salariati) si intreprinderi mijlocii (intre 50 si 249 de salariati)