Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil proiectul de lege pentru întărirea independenței BNR și pentru limitarea numărului de mandate ale guvernatorului BNR, dar Comisia de buget-finanțe a dat aviz negativ. Acum proiectul de lege Pl-x nr. 256/ 2015 se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, anunță senatoarea PNL, Andreea Paul.
Expunere de motive:
Prezentul proiect de lege propune completarea art. 33 din Legea nr. 312/ 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (BNR) pentru a asigura independența, eficiența și profesionalismul Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, în conformitate cucerințele Comisiei Europene.
În scopul aderării la zonă monetară europeană, pe lângă îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, România trebuie să respecte și criteriul juridic, care prevede asigurarea independenței băncii centrale și un înalt grad de profesionalism al Consiliului de administrație. În prezent, România nu respectă acest criteriu. Legea de funcționare a BNR nu este corelată cu Tratatul Uniunii Europene și cu regulile Băncii Centrale Europene, după cum recomandă rapoartele de convergență din anii 2012 și 2014 dedicate României. Raportul asupra Convergenței din anul 2014 precizează în mod clar la pagina 131: ‘În ceea ce privește independența băncii centrale, au fost identificate o serie de incompatibilități și imperfecțiuni’.
De asemenea, Comisia Europeană atrage atenția că art.33 din Legea BNR 312/ 2004 nu este compatibil cu Articolul 130 din Tratatul Uniunii Europene întrucât permite participarea, chiar fără drept de vot, a ministrului de Finanțe și a unui secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice în cadrul ședințelor care stabilesc politica monetară a BNR și, prin urmare, au Posibilitatea de a influenta deciziile BNR. Prin acest proiect de lege propunem eliminarea alineatului (10) din art. 33 din Legea BNR 312/2004.
Comisia Europeană solicită de doi ani de zile modificarea art. 3 din Legea BNR 312/ 2004, astfel încât să fie inclusă expres mențiunea că ‘Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR’ (Raportul de Convergență al Comisiei Europene 2014, pagina 131). Legea 312/ 2004, în forma actuală, lasă loc politizării BNR, dar și numirii în Consiliul de administrație a unor persoane care nu au experiența specifică cerută de acțiunile unei bănci centrale.
O instituție care se ocupă de politica monetară a țării trebuie să aibă la conducere un corp de experți în domeniu, cu o formare profesională de durată în domeniul stiințelor economice și cu o experiență deosebită în domeniul financiar, monetar, al instituțiilor de credit sau instituțiilor financiare nebancare. Același principiu al experienței profesionale corespunzătoare și a lipsei de apartenență politică stă la baza consiliului aflat la conducerea Autorității de Supravegherea Financiară, conform Legii nr. 113/ 2013 pentru aprobarea O.U.G. 93/ 2012, la art. 9. De asemenea, membrii Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene trebuie să fie persoane cu autoritate și experiență profesională în probleme monetare și bancare (Protocol on the Statute of the European System of Central Banks and of The European Central Bank, Art. 11.2). Mai mult, la nivelul Băncii Central Europene mandatul membrilor Comitetului Executiv nu poate depăși 8 ani. Este și motivul pentru care prezenta propunere legislativă limitează la două numărul mandatelor în Consiliul de administrație al BNR, cu scopul de a crește eficiența băncii centrale și a reînnoi viziunea acesteia asupra politicii monetare.
O mai mare independență acordată băncilor centrale înseamnă o creștere proporțională în transparență și în responsabilitate față de publicul larg. Transparența permite piețelor financiare să înțeleagă cum va reacționa Banca Centrală într-o anumită situație și astfel investitorii își vor putea forma așteptări rezonabile cu privire la viitorul politicii monetare. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru eficiența politicii monetare și pentru creșterea economică, într-o economie de piață.
Având în vedere că România are ca țintă anul 2019 pentru aderarea la zona euro, iar timpul necesar pentru efectuarea procedurilor juridice, a recunoașterii din partea experților UE si cea a eventualelor corectii necesare este îndelungat, se impune de urgentă alinierea legii BNR la cerințele Comisiei Europene.
Având în vedere argumentele prezentate mai sus, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare prezenta propunere legislativă.
Propunere legislativă:
Art. I — Art. 33 din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. La art. 33, după alin. (4) se introduc două noi alin. (41), (42) care vor avea următorul cuprins:
(41) Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
A) să fie cetățeni români, cu domiciliul în România, cu o reputație și o pregătire profesională adecvată;
B) să aibă studii superioare de lungă durată în domeniul științelor economice sau juridice;
C) să aibă o experiență profesională adecvată în domeniul financiar, monetar, al instituțiilor de credit sau instituțiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la absolvirea studiilor prevăzute la lit. b);
D) să nu dețină funcții în cadrul partidelor politice și să nu dețină alte demnități publice sau funcții private, cu excepția activităților didactice din învățământul superior.
(42) Mandatul membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României poate fi reînnoit cel mult o dată.
