Conform Cartii Verzi, document elaborat de Comisia Europeana in primavara acestui an, in care se comprima strategia comunitara de asigurare a unei dezvoltari durabile si competitive a sistemului energetic, respectarea conditiilor de mediu a devenit una dintre principalele tendinte spre care jucatorii de pe aceasta piata trebuie sa se orienteze.
Intrucat cresterea consumului de energie este estimata la 60% in urmatorii 20 de ani, in directa proportionalitate cu emisiile de dioxid de carbon, specialistii prevad, pana la sfarsitul secolului, o temperatura globala mai mare cu 5,8 grade Celsius. Pentru moderarea acestor previziuni, calendarul energetic european prevede ca emisiile de gaze cu efect de sera sa ajunga la valoarea maxima pana in anul 2025, apoi sa fie reduse cu cel putin 15% fata de nivelurile din 1990. Problema cea mai pregnanta este insa ca, pentru a se atinge aceste deziderate, sistemele energetice nationale trebuie deja sa actioneze in acest sens.
Costuri mici de productie
Principala sursa de energie fara emisii de dioxid de cabon o reprezinta centralele nucleare, care contribuie in prezent, potrivit Cartii Verzi, la aproximativ o treime din productia de electricitate din UE. Ţarile puternic industrializate au inteles acest concept inca de la mijlocul secolului trecut, iar acum datoreaza puterii nucleare un procent semnificativ din sistemul energetic national, un exemplu elocvent in acest sens fiind Franta, unde peste 80% din totalul energiei produse are aceasta provenienta. In Romania, centrala de la Cernavoda functioneaza doar la o cincime din capacitatea la care a fost proiectata, asigurand, cu un singur reactor, aproape 10 procente din consumul energetic national.
Mai mult, centralele nucleare electrice au demonstrat la nivel mondial stabilitatea costului productiei de electricitate, in comparatie cu alte tehnologii dependente de variatia rapida si perpetua a preturilor la combustibilii energetici clasici (hidrocarburi). Romania dispune de uraniu si de capacitatile necesare pentru producerea de combustibil nuclear si apa grea, elemente utilizate in reactorii nucleari de tip CANDU, tehnologie aplicata la centrala din Cernavoda, astfel incat Romania dispune de o capacitate enorma de dezvoltare a acestui domeniu, necesara pentru a ne transforma in principali jucatori pe piata energetica regionala.
Mai mult, odata cu punerea in functiune a reactoarelor 2 (la mijlocul anului viitor), 3 si 4 (in 2011-2012), specialistii estimeaza ca Romania va dispune de un excendent de energie care va fi exportat, astfel ca tendinta de crestere a preturilor energiei va fi aplanata considerabil la nivelul tarii noastre. Asta in conditiile in care costurile de productie din reactoarele nucleare se situeaza chiar la jumatate fata de cele din unele termocentrale.
Atentie sporita la siguranta nucleara
Totusi, procesarea si transportul deseurilor radioactive raman probleme inca nerezolvate, reprezentand subiectul principal al numeroaselor reuniuni la nivel mondial ale jucatorilor de pe aceasta piata. In UE, noile tari membre si candidate care au reactoare vechi trebuie sa le inchida sau sa le modernizeze, asa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui, din Bulgaria. Fiind un subiect de interes major, siguranta nucleara va face obiectul unor raportari regulate, se va elabora un standard de practici comune si un mecanism european de control si peer-review, iar fiecare stat va trebui sa-si constituie un sistem de depozitare a deseurilor radioactive riguros elaborat, asupra caruia nu este permis sa planeze nicio rezerva in privinta securitatii.
O alta problema este reprezentata de numarul limitat de specialisti, deficit cu care se confrunta toate statele in care aceasta cultura nu a fost implementata la nivelul unui sistem puternic de educatie si cercetare. Mai mult, in cadrul acestui sector s-a acordat o prea mica importanta problemelor semnalate de sindicalisti in sfera fortei de munca. Centrala nucleara de la Cernavoda se aliniaza, din pacate, acestei tendinte, intrucat o mare parte din cei instruiti in momentul implementarii tehnologiilor CANDU au emigrat in Canada.
