Grand Hotel Marriott, cel mai mare complex hotelier din Romania, a fost construit pe riscul statului roman fara ca acesta sa beneficieze in vreun fel de uzufructul investitiei. In constructia hotelului s-au investit mai mult de 150 milioane de dolari, majoritatea din imprumuturi externe, garantate de stat, prin intermediul Ministerului Finantelor, la fel ca in cazul World Trade Center – Sofitel, unde statul roman plateste anual sume substantiale in contul datoriei WTC.
Destinatia initiala a Hotelului -Marriott- (situat in imediata apropiere a cladirii Ministerului Apararii Nationale) a fost cea de hotel al partidului, destinat cazarii activistilor veniti din teritoriu sa bata din palme si sa scandeze lozinci la diverse plenare, congrese sau alte manifestari. Dat fiind faptul ca hotelul partidului nu era tocmai in capul listei de investitii, la momentul evenimentelor din decembrie 1989 nu era finalizata decat structura de rezistenta. Generalul Nicolae Spiroiu, ministrul apararii dupa 1990, a propus atunci ca hotelul PCR sa devina al Armatei, urmand sa fie finalizat din fondurile acesteia. Argumentele ministrului Spiroiu (printre care cel mai important era necesitatea protejarii contrainformative a sediului MApN) nu l-au induplecat insa pe Petre Roman, prim-ministru la acea vreme, care a semnat, la data de 24 mai 1990, o hotarare de guvern prin care s-a infiintat intreprinderea -Grand Hotel- Bucuresti, in subordinea Ministerului Turismului, -care preia hotelul delegatiilor oficiale din Centrul Civic Bucuresti, obiectiv de investitii in curs de executie si care urmeaza a fi finantat in continuare de la bugetul statului-. Peste mai putin de doi ani, la 12 februarie 1992, prim-ministrul Theodor Stolojan a emis o alta hotarare de guvern, prin care a acordat Ministerului Finantelor dreptul de a garanta investitia necesara construirii hotelului: -Se imputerniceste Ministerul Economiei si Finantelor ca, in numele Guvernului, sa elibereze o scrisoare de garantie pentru banca -Girozentrale und Bank der Osterreichischen Sparkassen AG- din Austria privind creditul ce se acorda Societatii Companiilor Hoteliere -Grand-, persoana juridica romana, cu capital mixt, pentru executarea lucrarilor de investitii la Hotelul -Grand- din Calea 13 Septembrie, Bucuresti.
Garantia a fost reinnoita an de an pana in 1998, an in care a fost demarata constructia, in beneficiul societatii Grand SRL, dar pe riscul statului roman. Imprumutul a fost primit de la un sindicat bancar, format din doua banci austriece si sase banci germane, conduse de Erste Bank Austria. Valoarea totala a creditului contractat a fost de 1.422,75 milioane ATS (silingi austrieci) – echivalentul a 91,04 milioane de dolari -, fiind angajata (trasa) in totalitate, plata ratelor urmand sa fie facuta timp de 10 ani, incepand cu anul in curs. Pana la sfarsitul lunii martie a acestui an s-au platit 7,41 milioane de dolari reprezentand dobanzi si comisioane, din care 1,62 milioane de dolari in acest an. Au fost rambursate si primele rate, doar varful aisbergului, 0,36 milioane de dolari. La intrebarea fireasca pe care am adresat-o la Ministerul Finantelor, ni s-a raspuns ca -Slava Domnului, pana acum au platit ei-, afirmatie rostita sub stresul celor 10,4 milioane de dolari achitati de Ministerul Finantelor in contul societatii World Trade Center.
Actionarii actuali ai Societatii Companiilor Hoteliere Grand SRL sunt grupul austriac Ilbau Holding, cu 51% din pachetul de actiuni, ONT Carpati – cu 30%, Overseas Alliance – cu 15% si Grand Hotels Interests Ltd. din Marea Britanie – cu 4%, statul roman neregasindu-se printre actionarii societatii. Grupul hotelier -Marriott- asigura doar managementul pe o perioada de 30 ani din momentul inceperii constructiei hotelului, nefiind investitor in aceasta afacere.
