Saptamana aceasta, Romania isi incearca din nou norocul in fata Fondului Monetar International. Intorsi ieri din vacanta, oficialii institutiei financiare internationale se vor reuni, zilele urmatoare, la Washington pentru a discuta scrisoarea suplimentara de intentie la acordul stand by, inaintata de Guvernul de la Bucuresti. Data discutiilor in board-ul FMI ar putea fi stabilita, cel mai probabil, pe 28 sau 29 august. Si de data aceasta, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, ramane optimist. Eliberarea urmatoarelor transe de imprumut, ajunse acum -doua la pachet-, in suma de circa 150 milioane de dolari, dupa repetate amanari ale transei cu numarul doi, care ar fi trebuit sa fie aprobata inca din primavara, este, in opinia ministrului, inevitabila. In ciuda esecurilor trecute, optimismul sau s-a reconturat dupa intalnirile avute cu oficialii Fondului, luna trecuta, Tanasescu afirmand ca FMI nu mai are, in prezent, nici un motiv de amanare a finantarii catre Romania, toate conditiile convenite fiind indeplinite de tara noastra.
Cu toate acestea, indeplinirea -integrala- a conditiilor asumate in fata Fondului Monetar ramane sub un mare semn de intrebare.
Obiectiile institutiei financiare internationale au vizat, la ultimele discutii cu partea romana, ritmul lent al privatizarii, dar, mai ales, reformele structurale din sectorul energetic.
Disponibilizarile promise Fondului pentru eficientizarea acestui sector plin de pierderi au ramas mai mult pe hartie, Guvernul prezentand drept concedieri mai multe externalizari de personal facute in companiile din domeniu.
Mica pacaleala incercata cu specialistii FMI nu a reusit, Guvernul fiind nevoit sa promita disponibilizari suplimentare pentru deblocarea finantarii. Pana acum insa, situatia nu pare sa se fi schimbat foarte mult, cu tot optimismul ministrului de finante. Miile de salariati care au plecat, pe hartie, de la Electrica sau Hidroelectrica nu se regasesc la oficiile de plasare a fortelor de munca, ci in acelasi loc, insa cu un angajator diferit trecut in cartea de munca. Chiar daca, indirect, statele lor de plata continua sa fie suportate de fosta companie de stat, micul artificiu nediminuand aproape deloc costurile.
Concret, cei 2.000 de salariati ai Electrica externalizati o data cu activitatea de citire-facturare a consumului de energie electrica, sunt platiti in continuare tot de Electrica, societatea incheind contracte pe termen de trei ani cu cele doua firme infiintate de sindicatele din domeniu, care au preluat angajatii respectivi. Costurile au ramas aceleasi pentru Electrica, desi aceste pseudo-disponibilizari ar trebui sa tina loc de reforma in vederea eficientizarii activitatii.
In acelasi mod au plecat alti 2.000 de salariati de la Hidroelectrica, externalizarea fiind, in acest caz, a serviciilor de reparare si intretinere, platite, pana la urma, tot de Hidroelectrica fostilor angajati, insa printr-o alta firma. De altfel, conducerea societatii a recunoscut chiar ca reducerea personalului de la 6.200 de persoane la 4.200 nu reprezinta concedieri -pe bune-, accesul de sinceritate fiind generat de teama izbucnirii unor conflicte sindicale in urma externalizarilor.
Disponibilizarile suplimentare promise Fondului au ramas, din nou, in aer, nici Termoelectrica neintentionand, in perioada imediat urmatoare, sa-si mai reduca personalul. Cat priveste accelerarea privatizarii, ultimele luni nu au consemnat nici vanzarea unui numar record de societati, nici gasirea unui investitor pentru vreo mare companie de stat.
Cu toate acestea, oficialii romani sunt optimisti: FMI va da un verdict pozitiv in cadrul board-ului de luna aceasta, astfel incat, la inceputul lunii viitoare, urmatoarele doua transe din acordul stand-by, insumand circa 150 milioane de dolari, sa poata fi eliberate. Decizia ar reprezenta o veste buna si pentru negocierile cu Banca Mondiala, a caror iesire din impas depinde de evolutia acordului cu Fondul.
