Patronatul, industriasii si SIF-urile isi fac banci proprii

Profund nemultumiti de modul in care bancile romanesti ofera credite pentru dezvoltarea investitiilor private, industriasii, reprezentantii SIF si ai IMM doresc sa-si creeze banci proprii, care sa sustina activitatea firmelor dupa alte criterii decat valoarea capitalului social sau natura acestuia. Cea mai mare federatie patronala din tara, UGIR 1903, a decis sa-si formeze un sistem propriu de creditare, prin intermediul unei SA, numit -Creditul industrial-, al carei capital social, care insumeaza cateva sute de miliarde de lei, este deja constituit. Directorul general al UGIR 1903, Stelian Dorobantu, considera ca o alianta intre bancheri, industriasi si comercianti este mai mult decat necesara, intrucat -actualul sistem bancar face o politica sinucigasa a plasamentelor, care se indreapta cu preponderenta catre pietele financiare, in loc sa sustina investitiile in economia reala-. Industriasii se plang atat de faptul ca proprietatea de stat continua sa detina pondere determinanta in structura creditelor bancare, cat si de nivelul ucigator al dobanzilor practicate de bancile comerciale.

Si reprezentantii IMM se lupta pentru infiintarea unei banci care sa le sustina interesele. Marian Dumitrescu, prim-vicepresedinte al CNIPMMR, spune ca aceasta federatie patronala doreste de mai multi ani sa infiinteze -IMM Bank-, dar nu a gasit inca actionari care sa indeplineasca criteriile impuse de BNR. Pe de alta parte, SIF-urile si-au anuntat disponibilitatea de a contribui cu fonduri la infiintarea unei Banci de Investitii a Autoritatilor Locale, alaturi de BNR si Ministerul Finantelor.

Mediul bancar nu vede insa cu ochi buni aceste tentative. Surse autorizate au subliniat ca a crea o banca doar pentru a profita de credite poate fi catastrofal, experientele anterioare legate de banci precum Albina, Bankcoop, Dacia Felix sau BIR fiind concludente.

-Daca incepeam cu un credit bancar, nu mai reuseam in nici o afacere; in schimb, daca depuneam banii in banci, castigul meu era poate mai mare, dar nici acum nu am curajul sa cer un imprumut din banca-. Astfel de expresii, rostite de cei mai multi dintre intreprinzatorii particulari, releva cat se poate de clar starea de nemultumire a oamenilor de afaceri vizavi de (in)accesibilitatea creditelor bancare. In ultimii ani, urmare a acestei situatii relativ tensionate, un fenomen cel putin ciudat a inceput sa se manifeste pe piata surselor de finantare: tot mai multe organizatii patronale si profesionale, chiar unii intreprinzatori particulari anunta ca isi vor face banci proprii, ca alternativa la ruptura creata intre firme si sistemul bancar existent. Un avertisment de tipul: -daca bancherii nu vor sa ne ajute, ii vom lasa sa-si plaseze banii unde vor, ca de investitii ne ocupam noi-. Cateva exemple vor fi, speram, edificatoare.

-Capitalul bancar este sinucigas!-

Prima dintre federatiile patronale care au hotarat sa-si formeze un sistem propriu de creditare este UGIR-1903 (care a pregatit deja un capital social de ordinul sutelor de miliarde de lei pentru a constitui SC -Creditul Industrial- SA). Apreciind ca -actualul sistem bancar face o politica sinucigasa a plasamentelor, care se indreapta cu preponderenta catre pietele financiare, in loc sa sustina investitiile in economia reala-, Stelian Dorobantu, director general al UGIR-1903, sustine ca -in actuala configuratie, sistemul bancar are nevoie de timp pentru a-si incheia reforma, dar industriasii nu mai pot astepta la nesfarsit-. Pe de alta parte, -proprietatea de stat continua sa detina ponderea determinanta in structura creditelor bancare, urmata de comercianti, ceea ce ii impinge pe industriasii particulari sa caute alte surse de finantare-. Dorobantu declara ca -presati de necazuri, ne-am adus aminte ca, in 1903, UGIR s-a format ca o alianta intre bancheri, industriasi si comercianti, care au actionat in comun si au reusit sa roteasca fondurile astfel incat afacerile tuturor membrilor sa fie profitabile – acesta este modelul care ne inspira acum-.

Prin ce va fi -mai buna- viitoarea banca? -Intrucat actionarii sunt cu preponderenta industriasi, putem spune ca avem garantia unei utilizari mult mai eficiente a capitalului in mediul industrial-productiv-, estimeaza Stelian Dorobantu, precizand ca -periodic, vom identifica ramurile de interes, pe care le vom sustine cu prioritate, prin politicile de creditare, astfel ca nu vom face o segregatie intre micii si marii industriasi – cum se intampla acum pe piata creditelor – ori intre firmele private si cele la care statul inca mai detine controlul. Accesul la credite se va face in functie de ramura in care opereaza solicitantul, indiferent de dimensiunea sau de natura capitalului sau-. Altfel spus, -vom inainta un pion al industriei in sistemul bancar actual-, conchide Stelian Dorobantu.

Alta solutie: selectarea bancilor, in functie de accesibilitatea creditelor

Pe la inceputul secolului trecut, cand industriasii si patronatele din SUA se confruntau cu aceeasi problema, solutia gasita a fost pe cat de ingenioasa, pe atat de practica: s-a facut un clasament al bancilor existente, pe criteriul accesibilitatii creditelor, iar primele patru-cinci banci au fost cele desemnate drept -parteneri de incredere ai sectorului productiv-, oamenii de afaceri fiind indrumati sa apeleze numai la respectivele banci. Bineinteles, celelalte unitati bancare au intrat intr-un con de umbra si, nemaigasind o piata de plasamente pe termen lung, multe dintre ele au dat faliment (unii analisti considera chiar ca aceasta ar fi una dintre imprejurarile care au favorizat crahul financiar din 1929). -Solutia unui clasament al bancilor inclina sa o aplice si membrii Camerelor de Comert, la randul lor disperati de dificultatea accesului la credite-, afirma Radu Nicosevici, vicepresedinte al CCIA Timisoara, la nivelul careia -a existat intentia de a se crea o banca proprie, la care membrii Camerei sa fie principalii actionari-. Insa -din pacate, romanilor le vine mai greu sa se asocieze – mai ales in investitii de asemenea anvergura -, astfel ca monitorizarea si apoi desemnarea bancilor cu programele cele mai favorabile de creditare par a fi solutia la indemana-, precizeaza Radu Nicosevici.

-Bancherii trebuie sa-si schimbe mentalitatea-

Marian Dumitrescu, prim-vicepresedintele CNIPMMR, anunta ca aceasta federatie patronala intentioneaza de mai multi ani sa infiinteze -IMM Bank-, o unitate care urma sa aiba drept grup-tinta intreprinzatorii particulari. Deocamdata insa, -ne-a fost greu sa gasim actionari care sa accepte regulile impuse de Banca Nationala-, afirma Dumitrescu, precizand ca -prin aparitia unei banci care sa se adreseze in special IMM-urilor, vom reusi, speram, sa schimbam mentalitatea actuala a bancherilor, care prefera sa incheie contracte mari si dau intreprinzatorilor impresia ca nu au nici o sansa-. O astfel de schimbare -nu va fi posibila decat daca actualele banci comerciale, care nu sunt specializate pe vreun domeniu distinct, vor fi puternic concurate de catre bancile formate de grupuri sau asociatii cu interese comune-. In Occident, fenomenul este exact invers: -bancherii sunt cei care alearga <din poarta-n poarta>, cautand clienti carora sa le ofere credite-, sustine -din proprie experienta- Marian Dumitrescu, adaugand ca, -in astfel de conditii, e clar ca <fumurile> unora dintre bancherii nostri ar disparea ca prin minune-.