Reprezentantii patronatelor romanesti cer, din nou, modificarea Codului fiscal care, spun acestia, cu toate ca este aproape gata, nu respecta cererile facute de ei de ceva timp, pentru o -relaxare fiscala reala-. Astfel, oamenii de afaceri saluta o parte a prevederilor noului Cod fiscal, despre care afirma ca sunt benefice pentru societatile romanesti, dar infiereaza executivul pentru ca n-ar fi tinut cont de parerile lor.
Printre -punctele tari- pe care patronatele le atribuie proiectului se numara reducerea impozitului pe profit de la 25% la 19% sau reducerea cotelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si restrangerea numarului de transe de la cinci la trei, respectiv 14%, 26% sau 38%. Alte lucruri bune ar fi, in viziunea oamenilor de afaceri, majorarea cheltuielilor deductibile aferente amortizarii prin introducerea unor limite minime si maxime a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe, precum si cresterea plafonului de deducere a pierderilor aferente creantelor neincasate de la 20% la 25%.
Bineinteles insa ca exista si lucruri care nu le convin patronilor, iar acestia, in virtutea -bunului- obicei pe care il au, s-au trezit cu propuneri dupa 1 iulie, data fixata pentru terminarea proiectului noului Cod fiscal. Astfel, neimpozitarea profitului reinvestit revine in centrul atentiei, cu aceleasi avantaje slavite de patronate. Acestea cer, de asemenea, mentinerea actualelor cote de impozit pe dividende (intrucat Ministerul Finantelor Publice propune majorarea de la 5% la 10% pentru persoanele fizice si de la 10% la 15% pentru persoanele juridice).
Ce spun patronatele
-Se reduce impozitarea pe profit de la 25% la 19% si creste, in schimb, impozitul pe dividende de la 5% la 10%, respectiv 15%. Pai, aceste lucruri se anuleaza reciproc-, a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). Florea Parvu, vicepresedinte al CNIPMMR este de parere ca cele doua masuri vor duce la o crestere nesemnificativa, de 1,65%, in -buzunarul- firmelor, ceea ce -nu acopera nici macar inflatia de 9%-.
-Este ceva imprumutat din legislatia franceza, unde impozitul pe profit este de 19%. Ceea ce nu am imprumutat de la francezi sunt facilitatile acordate oamenilor de afaceri. Toata lumea vorbeste de aliniere la legislatia europeana, de faptul ca UE nu vrea sa luam anumite masuri. Pai cum, cand ei chiar recomanda aceste lucruri? Acolo, intreprinderile nu platesc impozit pe profitul reinvestit, iar facilitatile pentru agentii economici sunt teribile-, a afirmat Parvu.
-Cancerul fiscalitatii romanesti, cea mai grava boala a economiei, este faptul ca impozitele si TVA se calculeaza in Romania pe facturi emise, si nu pe facturi incasate, fapt care duce la falimentarea unui numar foarte mare de firme. Bugetul statului se bazeaza pe minciuni, pe facturi scrise, nu pe circulatia reala a banilor-, considera Dragos Mihalache, director in cadrul Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (UGIR).
-In tara romaneasca, pentru fiecare salariu se plateste alt salariu in taxe si impozite. Sa nu uitam ca avem cel mai mare CAS din Europa-, aminteste Lorant Kovacs, director in cadrul CONPIROM (Confederatia Patronala din Industria Romaniei).
Impactul muncii temporare asupra IMM-urilor
CNIPMMR a tinut, de asemenea, sa atraga atentia asupra recomandarilor Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), in privinta resurselor umane, facute la Geneva, la conferinta anuala a organizatiei. Astfel, Consiliul afirma ca a formulat in repetate randuri observatii si propuneri privind reglementarea muncii temporare, iar acestea nu au fost luate in seama de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF).
-Pozitia CNIPMMR a fost ferma, in sensul ca reglementarea desfasurarii activitatilor temporare prin incheierea de conventii civile de prestari servicii, direct de catre societatile comerciale, inclusiv de catre intreprinderi mici si mijlocii, rezolva mult mai adecvat problema angajatorilor, reducand fiscalitatea si cheltuielile agentilor economici pentru asigurarea fortei de munca-, afirma CNIPMMR.
Cheltuieli mari si proceduri complicate
Consiliul considera contraindicata aplicarea muncii temporare, inainte de reglementarea conditiilor incheierii de conventii civile de prestari servicii, deoarece, astfel cum este reglementata, munca temporara -nu simplifica procedurile de angajare si nu reduce fiscalitatea si cheltuielile angajatorilor pentru asigurarea fortei de munca-, sustine institutia.
CNIPMMR considera, totodata, ca impactul reglementarii infiintarii agentilor de munca temporara asupra sectorului IMM, ca posibili agenti de munca temporara este redus, deoarece chiar daca IMM-urilor se pot infiinta si autoriza ca agenti de munca temporara, procedurile de autorizare sunt complicate si implica cheltuieli mari.
Una dintre concluziile CNIPMMR este ca munca prin agent de munca temporara nu face decat sa reduca venitul salariatului temporar cu suma platita agentului, acest lucru contribuind la cresterea fiscalitatii asupra fortei de munca, aceasta fiind oricum cea mai mare in Romania comparativ cu Europa.
Regrete tardive
Chiar daca unele cereri ale patronatelor sunt justificate, este prea tarziu pentru acestea. Proiectul Codului fiscal este incheiat si sunt sanse extrem de slabe ca functionarii publici sa se aplece din nou peste acesta pentru inca un set de modificari. Oamenii de afaceri nu mai pot, asadar, decat sa se resemneze in fata inevitabilului. Poate in viitoarea legislatura…
