Șeful Direcției Supraveghere din Banca Națională a României, Nicolae Cinteză nu este de acord cu legea care permite ca în contul datoriei să poți transfera imobilul pentru care ai contractat creditul.
„Vă spun cu certitudine că s-au cumpărat, de către persoane fizice, terenuri, apartamente pe scări de bloc, case de vacanță, terenuri agricole în scop speculativ. La momentul cumpărării s-a sperat că se va obține o sumă mai mare, dar căderea pieței a făcut ca să nu mai poată fi vândute. Întrucât prețul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul să plătească nu numai cu terenul, ci și cu alte bunuri pe care le deține. Legea (privind darea în plată — n. r.) prevede transferul oricărui imobil, or, legea, așa cum este redactată în momentul de față, vorbește de transmiterea către creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Atâta timp cât legea nu face diferența între tipurile de colaterale de care am vorbit în cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite — n. r.) și un apartament în care locuiește o familie cu doi copii și care nu mai poate plăti creditul, mi se pare că legea asta nu este o lege bună. Cel puțin în forma în care este redactată ea acum, Legea nu numai că îi favorizează pe debitorii aceștia (speculatori — n. r.), dar va omorî și creditarea. Băncile vor crește avansul! Acum este 15% — 20. Va urca spre 40% — 45% lejer! Legea nu este făcută să îi protejeze pe cei care au cu adevărat nevoie de protecție socială”, a explicat Cinteză.
În opinia sa, pentru sistemul bancar, în acest moment, riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern și începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacții pe piața românească. „A fost Ordonanța 50 (…), a venit Legea 193 care a creat pericolul falimentului a șase bănci…Pericolul acesta încă nu este îndepărtat și, colac peste pupăză, apare acum darea în plată!”, a subliniat Cinteză.
Directorul din BNR a prezentat o situație cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, în funcție de valoare, înregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este în valoare de 5 milioane de euro. Potrivit lui Nicolae Cinteză, pentru creditele cu garanții peste suma datorată nu ar fi probleme dacă se aplică darea în plată, însă problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii și valoarea garanției a scăzut atât de mult încât se ajunge, în anumite situații, la 500%.
Potrivit acestuia, pierderile pe care băncile le-ar putea suferi în urma aplicării legii, de 2 — 4 miliarde de lei, nu prezintă risc sistemic. „Dar, dacă pică una din băncile grecești pe darea în plată, credeți că celelalte rămân în picioare? Eu zic că nu! (…) Cele patru bănci cu capital grecesc au o pondere destul de mare în activele din sistem”, a subliniat directorul BNR.
Cinteză a adăugat că s-a făcut o simulare a efectelor Legii de către Direcția de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în șase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment.
Pe de altă parte, oficialul băncii centrale susține că orice unitate bancară ce ar putea avea probleme din acest punct de vedere poate să pună la îndoială caracterul constituțional al legii.
Nicolae Cinteză a adăugat că, în prezent, creditele ipotecare pentru locuințe reprezintă 47% din total, iar dacă se adaugă și creditele de nevoi personale cu ipotecă se ajunge la 64%. Rata de neperformanță pentru aceste credite atinge 6,3% — 6,4%.
