La nivelul intregii tari, societatea Termoelectrica are de recuperat, in special de la regiile locale de termoficare, o suma totala de peste 17.000 miliarde de lei.
Aceasta suma, dupa cum ne-au declarat surse din cadrul societatii, este cu aproximativ 10% mai mare decat cea inregistrata la finele anului precedent.
In topul datornicilor la plata energiei termice conduce detasat Bucurestiul, urmat de Constanta si Craiova. Numai datoriile acestor trei orase, insumate, ajung la aproximativ 8.000 miliarde de lei. Cu toate ca nu se poate vorbi despre pierderi, ci despre creante care vor fi recuperate, cel putin partial, in timp ele cauzeaza, de fapt, tot pierderi la nivelul Termoelectrica.
Dar exista si pierderi propriu-zise, al caror total este de circa 10.000 miliarde de lei. Potrivit surselor citate, pierderile au fost cauzate, paradoxal, de productia mai mare de energie electrica realizata de Termoelectrica in acest an, comparativ cu estimarea initiala. -Fiecare MW produs in plus a adus pierderi, din cauza tarifelor mici la care suntem obligati sa vindem energia electrica-, au precizat sursele.
In cursul anului 2003, ca urmare a productiei reduse de energie livrata de Hidroelectrica, urmare a secetei, Termoelectrica a livrat in sistemul energetic national cu 40% mai multa electricitate decat fusese prognozat.
La celalalt pol al topului datornicilor se afla timisorenii. Astfel, la Timisoara si Oradea se inregistreaza cele mai bune grade de incasare a facturilor de energie termica de la populatie.
In acest top se poate situa si Aradul, cu mentiunea ca, de cand termocentrala a fost scoasa din Termoelectrica si trecuta la Consiliul Local, gradul de incasare de la regia de distributie a scazut.
Totusi, trebuie precizat faptul ca, in general, populatia este un bun platnic al facturilor de energie termica. Nu acelasi lucru se poate spune insa despre institutiile de stat sau cele subventionate de stat, de la care incasarile sunt tardive si reduse ca valoare.
Caldura mai ieftina si mai scumpa
In ceea ce priveste centralele termice externalizate din Termoelectrica, costurile inregistrate pe gigacalorie difera de la una la alta, chiar daca la populatie ea ajunge la tariful reglementat la nivel national.
De exemplu, CET Govora livreaza agentul termic la un tarif scazut, de 17 pana la 19 dolari/Gcal, in functie de presiune. Cel mai mic tarif la agentul termic se inregistreaza insa la Drobeta-Turnu Severin, unde el este livrat de Termocentrala Halanga din cadrul Regiei Autonome pentru Activitati Nucleare. Aici, tariful este de 703.000 lei/Gcal, tarif ce include si transportul pana la punctul termic. In Bucuresti, caldura este produsa cu 700.000-800.000 de lei, tarif inregistrat la gardul centralei, la care se adauga costurile de transport si distributie.
Sunt insa si centrale unde costurile sunt extrem de mari. Este cazul centralelor Calafat, Gura Barza si Botosani, unde producerea unei gigacalorii costa aproape doua milioane de lei.
Si la nivelul subventiilor se inregistreaza probleme, avand in vedere ca unele centrale nu au incasat inca nici 30% din cuantumul acestora.
Posibila creditare internationala
Centralele externalizate din cadrul Termoelectrica si care se afla acum sub tutela Consiliilor Judetene sau Locale, in numar de 22, au posibilitatea de a contracta credite pentru modernizare.
O suma totala de 300 milioane de dolari a fost pusa la bataie in acest sens de catre Banca Mondiala. Dobanda la aceste credite ar urma sa fie mai mica decat cea de pe piata, un alt avantaj constand in perioadele de gratie de doi pana la trei ani. Problema este daca la nivel local exista specialistii dispusi sa intocmeasca proiectele respective si documentatia care trebuie trimisa la institutia financiara internationala.
Pana in prezent, centralele trecute la autoritatile locale au reusit sa se descurce in ceea ce priveste aprovizionarea cu combustibil. Problemele mari vor aparea insa atunci cand se va renunta la subventii, avand in vedere ca investitii in retehnologizare nu s-au facut, iar solvabilitatea consumatorilor este departe de a fi in crestere. Mai ales in zone cum ar fi Botosaniul sau Calafatul. Riscul este de a se inmulti exemplele de tipul Orsova – singurul oras din tara complet debransat.
