Potrivit datelor centralizate la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), in prima jumatate a acestui an au fost inregistrate 8.672 brevete europene in care Romania este inclusa ca teritoriu pentru care se solicita protectia respectivelor proprietati industriale. -Fata de aceeasi perioada din anul trecut, numarul cererilor de acest fel este de opt ori mai mare, confirmand faptul ca antreprenorii straini au inceput sa ia din ce in ce mai mult in serios piata romaneasca-, a declarat directorul general al OSIM, Gabor Varga. El a mai remarcat faptul ca numarul de brevete nationale de inventie emise la cererea nerezidentilor a crescut cu 19,5%, al inregistrarilor de marci – cu 34% si al celor pentru desene si modele industriale (DMI) – cu 16%. Reamintim ca brevetul european confera titularului protectia proprietatii sale intelectuale in tarile semnatare ale Conventiei Brevetului European (intre care se numara si Romania, incepand din 2002). Procedura de acordare prevede ca titularul trebuie sa indice in mod expres tara (sau tarile) unde doreste sa detina exclusivitatea asupra unei inventii, marci sau DMI (desene si model industriale).
In primele sase luni ale acestui an, la OSIM au fost inregistrate, in total, 574 cereri de brevete de inventie, 2.615 cereri de brevet european cu taxa de extindere platita, 10.601 de inregistrari pentru marci comerciale si 3.313 solicitari pentru desene si modele industriale (din care 700 cereri propriu-zise si 2.213 DMI continute in cereri cu o arie mai larga). Au fost eliberate 265 brevete de inventie, 2.467 de certificate pentru marci si 201 certificate pentru desene si marci industriale.
Bancile primesc ca gaj numai marcile notorii
La sugestia mai multor inventatori, in urma cu aproape trei ani a fost lansata propunerea ca brevetele de inventie sa poata fi lasate ca gaj, la solicitarea unui credit bancar (in perioada interbelica, bancile acceptau asemenea garantii in mod frecvent). Cum era de asteptat, unitatile bancare romanesti de astazi au primit cu multa reticenta asemenea oferte, pe motiv ca nu pot finanta afaceri care (inca) nu exista, garantate cu… idei, oricat ar fi acestea de promitatoare. Insa, intre timp, lucrurile s-au schimbat putin, in sensul ca unii bancheri se arata dispusi sa primeasca gajuri mai putin obisnuite in locul brevetelor de inventie: certificatele de inregistrare a marcilor comerciale. Desigur, este vorba, deocamdata, numai de marcile care se bucura de o anumita notorietate, care si-au consolidat o buna pozitie pe piata. Intr-adevar, valorificarea acestora de catre banca – in cazul nerambursarii creditului astfel contractat – e mult mai usor de realizat decat licitarea unui brevet de inventie. Dar atunci de ce, inainte de al doilea razboi mondial, pe diplomele de atestare a brevetelor de inventie era inscrisa expresia -gagiu- (actualul -gaj-), inspirand ideea ca brevetul poate fi lasat ca garantie? (vezi imaginea alaturata). Oare bancherii de odinioara erau mai putin -prudenti- decat cei de astazi, sau pur si simplu ei aveau o mai larga deschidere catre inventatori si descoperirile acestora? Si cati dintre cei ce au mizat pe astfel de garantii au dat faliment?
In fine, pentru ca nu ne putem astepta la o relaxare a normelor de prudentialitate impuse de banca centrala, care sa duca la posibilitatea garantarii unui credit cu brevetul de inventie, consideram ca inventatorii ar putea sa-si gaseasca si alti aliati pentru finantarea proiectelor lor.
