Lipsa cronică de lichiditate a Bursei de Valori București ar putea crea probleme administratorilor fondurilor de pensii private, care, conform legislației, au obligația să plaseze o parte din active în titluri cotate pe piața de capital, a arătat Ion Giurescu, vicepreședinte al ASF.
„Una dintre problemele sistemului de pensii private o constituie lipsa cronică de lichiditate a Bursei de Valori București, care, în viitor, ar putea crea probleme administratorilor fondurilor de pensii private în privința respectării politicii de plasamente. Împreună cu asociația de profil, APAPR, lucrăm să dezvoltăm instrumente de plasament astfel încât să participăm la dezvoltarea economică a României. În aproximativ trei ani, dacă nu facem acest lucru, este posibil să iasă bani din țară pentru a fi investiți în alte zone ale Europei”, a declarat, luni, vicepreședintele pentru pensii private al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Ion Giurescu, prezent la un eveniment de specialitate.
Potrivit legislației, administratorii pot investi activele gestionate în valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparținând spațiului economic european, în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.
De asemenea, pot fi realizate plasamente în obligațiuni și alte valori mobiliare, tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate, emise de autoritățile administrației publice locale din state terțe, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.
Activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la 15,46 miliarde de lei (3,47 miliarde de euro), potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
În perioada mai 2008 – mai 2014, fondurile de Pilon II au primit în administrare de la participanți (prin intermediul Casei Naționale de Pensii Publice și a Casei de Pensii Sectoriale a MApN) contribuții în sumă totală de 12,49 miliarde de lei.
„Prin investirea acestor resurse financiare, fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active nete de 15,46 miliarde de lei, generând astfel un câștig net pentru participanți în valoare de aproape trei miliarde de lei în șase ani de administrare efectivă (nivelul acestui câștig este net de toate comisioanele de administrare)”, arăta APAPR într-un comunicat remis săptămâna trecută.
În perioada analizată, Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 11,2% (calculat conform standardelor internaționale).
„În prezent, fondurile de pensii private obligatorii investesc aproximativ 95% din toți acești bani în România, investițiile peste hotare fiind de numai 5%. Două treimi din portofolii reprezintă titluri de stat, circa 16% sunt acțiuni listate, iar restul alte obligațiuni, depozite bancare, fonduri mutuale și altele. Fondurile de Pilon II dețin titluri de stat ale României în valoare de peste 10 miliarde de lei, reprezentând circa 10% din valoarea emisiunilor în circulație”, se arăta în comunicat.
Din activele nete de 15,45 miliarde de lei, peste două miliarde de lei sunt în prezent investiți direct în 35 de companii românești listate pe Bursa de Valori de la București (BVB).
Astfel, fondurile de pensii de Pilon II asigură circa 10% din lichiditatea medie zilnică a tranzacțiilor bursiere.
„În ultimul an, fondurile de Pilon II și-au dublat expunerea pe acțiuni listate, majorându-și astfel substanțial rolul în economia reală”, potrivit APAPR.
La sfârșitul anului 2013, cele mai importante cinci dețineri ale fondurilor de Pilon II erau la Fondul Proprietatea – 294,6 milioane de lei, Petrom – 265,6 milioane de lei, Romgaz – 258,7 milioane de lei, Banca Transilvania – 200,5 milioane de lei și Transgaz (129,8 milioane de lei).
În cazul marilor companii de stat privatizate parțial pe Bursa de Valori București în ultima perioadă, fondurile de pensii private obligatorii au cumpărat dețineri importante.
„De exemplu, fondurile de Pilon II dețineau la finele anului 2013 circa 13% din oferta publică Romgaz, peste 15% din ofertele Nuclearelectrica și Transelectrica, precum și aproape 24% din ofertele Transgaz (deținere raportată la numărul total de acțiuni vândut de stat prin ofertele publice realizate la BVB)”, se mai spunea în comunicat.
