Cand toata lumea se pregatea sa deschida sticlele de sampanie pentru a sarbatori trecerea in proprietate privata a celei mai vechi institutii financiare romanesti, situatia se complica. Cum cei doi concurenti vor sa stie exact care este situatia patrimoniala a Casei de Economii si Consemnatiuni, acestia au solicitat imperativ realizarea unui nou audit financiar-contabil. Cererea este una normala atat timp cat ei pot sa-si faca calculele pentru dezvoltarea afacerilor viitoare bazandu-se pe anumite cifre, pentru ca, la preluare, sa constate cu totul altceva. Problema care se pare ca deranjeaza Banca Nationala a Greciei si OTP Bank se refera la active. Unul din punctele forte ale CEC il reprezinta reteaua teritoriala care acopera bine tara. Numai ca strategia de restructurare prevede vanzarea sau renuntarea la multe dintre acestea: oficialii spun ca e vorba de zeci de sedii, analisti din piata vad sute, oricum, un lucru e cert, la finele procesului numarul de filiale sau sucursale va fi serios diminuat.
Desi presedintele CEC spune ca acest fapt nu va afecta pretul final, e limpede ca diminuand unul din atuuri, pierzi la cotatia finala. Mai mult, efectuarea noului audit impinge momentul final al privatizarii la orizonturi greu de intrevazut.
Privatizarea poate dura mult mai mult decat si-au propus autoritatile de la Bucuresti, si nici premise pentru o imbunatatire substantiala a pretului nu exista in acest moment. Aceasta pentru ca, in ciuda faptului ca tintesc spre 700 milioane de euro (la prima strigare, din surse neoficiale s-a aflat ca doar prima oferta a batut putin peste 500 milioane de euro), restructurarea bancii e departe de a fi realizata. Mai mult, concurentii ramasi in cursa au raspuns voalat ca se simt dusi cu vorba in privinta situatiei exacte in care se afla CEC la acest moment: altfel nu se explica strania coincidenta prin care ambii competitori au solicitate imperativ realizarea unui nou audit financiar-contabil la CEC, inainte de a prezenta ofertele finale.
Una dintre mizele cu care se poate lauda CEC in acest moment este vasta retea teritoriala de unitati care acopera foarte bine tara. Numai ca, teoretic, potrivit strategiei de restructurare a institutiei, pana la momentul trecerii in proprietate privata, aceasta s-ar putea subtia (sunt voci care spun ca chiar cu o treime). Desi, initial, acest lucru a fost trecut sub tacere, instrainarea a cateva zeci de astfel de active nu a putut ramane departe de ochii presei. Presedintele CEC, Eugen Radulescu, incearca sa minimizeze importanta acestui aspect, pastrandu-si optimismul in ciuda realitatii. Vanzarea unor active ale CEC nu afecteaza procesul de privatizare, afirma presedintele institutiei, Eugen Radulescu. El spune ca banca a vandut cateva spatii si cladiri dezafectate pentru a optimiza cheltuielile. Investitorii au dorit sa vada cat de perfect comparabila este contabilitatea romaneasca cu standardele internationale contabile, in mod special pentru a vedea care este impactul accizarii de creditare.
Cu alte cuvinte, daca o societate comerciala aflata in plin proces de transfer de proprietate isi diminueaza activele, viitorul proprietar trebuie sa plateasca ce a vazut candva, nu la momentul transferului de proprietate.
Eugen Radulescu mai spune ca, daca viitorul proprietar al CEC va fi desemnat pana la finele anului, procesul de privatizare s-ar putea incheia cel mai devreme dupa alte trei-patru luni: -Casa de Economii si Consemnatiuni are peste 950 de spatii in proprietate (n.r. – din circa 1.400 in care opereaza). Vanzarea unuia sau altuia dintre spatiile detinute in proprietate, mutarea dintr-un sediu intr-altul, cumpararea unor spatii reprezinta fenomeme absolut normale-.
Planul de restructurare a CEC a inceput inca in anul 2005 si se deruleaza in continuare. In primavara acestui an a fost aprobata si o strategie privind utilizarea spatiilor de care dispune banca.
Procesul de restructurare a CEC a vizat, in primul rand, transformarea acestei institutii, care ramasese cam mult in urma fata de celelelte institutii financiare din Romania, intr-o institutie viabila, functionala, care poate sa fie privatizata si in conditii mai avantajoase.
