Diminuarea cotei de participare a statului la societatea ALRO Slatina a incins spiritele. Modalitatea prin care statul se pregateste sa efectueze transferul de proprietate i-a nemultumit profund pe unii dintre aceia care fac afaceri cu aluminiul produs la Slatina. O privatizare rapida limpezeste apele inca tulburi in care roiesc intermediarii, amenintand sa strice toate -schemele- puse la punct de-a lungul tranzitiei. Trebuie spus ca, lasata la cheremul consultantilor angajati de Banca Mondiala prin Programul PSAL, ALRO este o vaca buna de muls inca mult timp de-acum inainte pentru aceia care au reusit sa se infiltreze pe lantul catre export, unde fiecare veriga scoate milioane de dolari anual. Reamintim ca, dupa aproape doi ani de la initierea procedurilor in Programul PSAL 1 de ajustare structurala a sectorului privat, a fost vanduta, de voie-de nevoie, doar o singura societate dintre cele 63 scoase la privatizare. Mai mult decat atat, vanzarea societatii ALRO este grevata de un drept de preemptiune acordat de FPS, pe vremea lui Sorin Dimitriu, unei firme transnationale, o decizie controversata -ce ar putea sa afecteze privatizarea-, dupa cum recunosc chiar reprezentantii Paribas, consultantul selectat de Banca Mondiala.
Asadar, Guvernul este pe cale sa rupa traditia paguboasa a privatizarilor facute sub presiunea finantatorilor straini ori a crizelor de lichiditate si incearca sa privatizeze o societate de talie mare prin intermediul pietei de capital. O procedura legala, transparenta, in care se obtin bani lichizi, nu doar promisiuni de mai bine si planuri de investitii pe termene lungi, pe care putini proprietari le mai respecta dupa ce au intrat in posesia actiunilor. In aceste conditii, care sunt punctele sensibile ale privatizarii ALRO?
Legalitate si transparenta
Pentru a fluidiza procesul privatizarii producatorului roman de aluminiu, Autoritatea pentru Privatizare, ce detine 54,7% din capitalul societatii, a propus o majorare de capital. Aceasta se va face in doua etape distincte, prin reevaluarea activelor corporale si necorporale si prin aport de numerar, cu suma de 60 milioane de dolari. In urma primei etape de majorare, toti actionarii societatii, inscrisi la data de referinta, 25 mai 2001, inclusiv Autoritatea pentru Privatizare, vor primi actiuni proportional cu cota de participare a fiecaruia la capitalul social. Cea de-a doua etapa se va realiza prin aport de numerar cu suma de 60 milioane de dolari, prin participarea tuturor actionarilor inscrisi in registrul actionarilor la aceeasi data de referinta, cu respectarea dreptului de preemptiune al actionarilor, prevazut in Legea 31/1990, republicata. Totul legal si transparent, cele 60 milioane de dolari fiind folosite pentru dezvoltarea societatii. Anuntul a produs agitatie pe piata de capital. Compania Marco Acquisitions Ltd din Marea Britanie, actionarul majoritar la Conef, detine, in prezent, 24% din actiunile societatii ALRO Slatina, dupa ce a cumparat prin Bursa de Valori 10% din actiunile emise de ALRO. Sedinta de tranzactionare de marti, 22 mai, a BVB a fost ultima in care actionarii au putut cumpara titluri ALRO pentru a participa la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 4 iunie. -Dupa 10 ani de bajbaieli, acest Guvern ia taurul de coarne- si isi propune sa realizeze prima mare privatizare prin intermediul pietei de capital. Este cea mai transparenta metoda de privatizare, pentru ca oricine este liber sa cumpere actiunile, este de parere omul de afaceri Dinu Patriciu, care a adaugat ca nu vede de ce opozitia politica s-ar opune unei astfel de metode de privatizare. Presedintele CA al Rompetrol Group considera ca identitatea cumparatorului nu are nici o importanta. -Este in firea lucrurilor ca un partid de opozitie sa critice Guvernul, dar trebuie sa intre in obisnuinta politicienilor sa si laude acele masuri care nu intra in contradictie cu propria ideologie si pot fi benefice pentru economia si societatea romaneasca-, a mai spus Patriciu. Presedintele CA al Rompetrol afirma ca, din punct de vedere economic, prin privatizarea ALRO Slatina, 60 milioane de dolari ar intra in societate pentru retehnologizarea si cresterea eficientei ei. In opinia lui Dinu Patriciu, si statul ar avea la randul lui de castigat, pentru ca ramane un actionar semnificativ, iar pe de alta parte, in momentul in care societatea are deja actionar majoritar privat, isi poate permite sa creasca pretul megawatt-ului de la 30 de dolari, la pretul pietei, de 44 de dolari, diferenta fiind suportata acum de buzunarul contribuabilului. Prin aducerea la nivelul pietei a pretului energiei electrice furnizate ALRO, statul ar castiga indirect, intr-un an, cel putin 40 milioane de dolari. Premierul Adrian Nastase a declarat ca statul nu va mai acorda subventii pentru energia electrica folosita la ALRO Slatina. Seful Executivului a aratat ca societatea a fost profitabila pe anumite perioade de timp, pentru ca energia electrica s-a vandut uneori la un pret mai mic decat cel real, iar statul a pierdut circa 1.700 miliarde de lei din cauza subventionarii energiei pentru aceasta societate.
Un scenariu perdant
Un posibil scenariu al privatizarii prin PSAL arata ca oponenta puternicului grup de firme ce a obtinut dreptul de preemptiune la privatizarea societatii ALRO poate determina esecul negocierilor cu un posibil investitor. Nimeni nu stie pana unde este decisa firma in cauza sa mearga cu oferta, iar potentialii clienti ai APAPS vor fi de buna seama descurajati de afirmatiile consultantului Paribas, consemnate in dosarul de privatizare. Daca dreptul de preemptiune va fi ignorat, privatizarea se va transforma, cu siguranta, intr-un lung sir de procese prin tribunalele romanesti sau pe la curtile internationale de arbitraj. In plus, negocierile cu un potential cumparator vor fi cu siguranta bruiate de intentia Guvernului de a nu mai acorda subventii firmei din Slatina, precum si de intentiile de a impune clauze sociale si de investitii suplimentare. -Guvernul Nastase vrea sa aiba garantia ca peste 5, 10 ani se va produce aluminiu la ALRO-, precizeaza Ovidiu Musetescu, ministrul pentru privatizare. Toate acestea ar putea duce la o scadere drastica a pretului de vanzare a actiunilor, iar o oferta slaba, o data respinsa, ar putea afecta credibilitatea intentiilor de continuare a reformelor din partea Guvernului.
Reamintim ca, in strategia de privatizare prin PSAL a societatilor ALRO si ALPROM, aprobata de Mugur Isarescu, sunt analizate cu pertinenta efectele exercitarii dreptului de preemptiune din partea unui competitor. De asemenea, Radu Berceanu recomanda, la vremea respectiva, majorarea de capital ca singura metoda de privatizare. Vom reveni cu elemente suplimentare ce arata necesitatea privatizarii transparente a unei societati-simbol pentru o ramura industriala strategica.
