Cu nici doua zile inainte de termenul-limita de depunere a ofertelor pentru privatizarea uzinei de autocamioane Roman SA Brasov, la poalele Tampei domneste o stare de incertitudine si teama, deoarece nimeni nu stie ce firme si-au manifestat interesul.
Ce se va intampla cu uzina Roman SA in urmatoarele luni nu stie inca nici directorul general al intreprinderii, Carol Rugacs. Domnia sa precizeaza ca privatizarea societatii pe care o conduce si modul in care se va face este problema APAPS.
-Nu stim ce oferte s-au depus din partea investitorilor. Le-am cerut celor de la APAPS sa ne comunice si noua aceste informatii. Ne-au spus ca ne vor raspunde in curand. Asa ca, in acest moment, nu stim exact ce se va intampla-, explica directorul general de la Roman SA, Carol Rugacs.
Amanare pentru oferte?
Nici liderii de sindicat nu au aflat foarte multe amanunte despre soarta privatizarii. Peste o zi expira termenul anuntat de APAPS pentru depunerea ofertelor de privatizare a uzinei, dar nu se stie inca cine a cumparat caietul de sarcini.
-Termenul a fost totusi prea scurt. Avand in vedere conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca eventualii investitori, nu cred ca vor fi prea multi cei care sa cumpere caietul de sarcini pana pe 18 august. Numai studierea documentatiei dureaza cel putin doua saptamani. Cred ca termenul va fi prelungit-, mai spune dl Rugacs.
La inceputul acestei saptamani, Uniunea Sindicatelor Libere de pe platforma Roman ar fi trebuit sa aiba adunare generala. Liderii spun ca nu stiu inca ce sa le comunice oamenilor, drept pentru care sedinta a fost amanata pentru saptamana viitoare. Angajatii traiesc o stare de nedumerire totala. Majoritatea celor care au scapat de marele val de disponibilizari se tem din nou pentru locul de munca.
-Poate pana saptamana viitoare ne vom lamuri noi si vom avea ce sa le explicam oamenilor-, spune viceliderul USLI, Gheorghe Marmalichi.
Situatie albastra
Privatizarea este singura solutie pentru producatorul brasovean de autocamioane, chiar daca acest lucru se va produce in al 13-lea ceas.
Datoriile impresionante ale uzinei din Brasov nu mai pot fi acoperite de stat, mai ales ca in ultima perioada au tot aparut probleme stringente in relatia cu furnizorii de utilitati. Uzinei Roman, ca de altfel si intreprinderii Tractorul din localitate, i s-a taiat alimentarea cu gaze naturale de doua ori in mai putin de o luna de zile. Tractorul se pare ca va reusi pe ultima suta de metri sa-si salveze viitorul, avand in vedere negocierile care se poarta in prezent cu concernul italian Landini.
Pentru Roman SA insa, problema este mult mai acuta. Chiar daca nimeni nu ar trebui sa nege potentialul acestei uzine, aici nu s-au mai facut investitii majore de mai bine de 20 de ani, iar potentialii investitori nu se inghesuie. Intotdeauna, platformele industriale brasovene au reprezentat o -sperietoare- pentru cei aflati la putere, deoarece muncitorii de aici sunt renumiti prin faptul ca sunt intransigenti. De altfel, una dintre putinele revolte indreptate impotriva dictatorului Nicolae Ceausescu a plecat de la muncitorii brasoveni – la 15 noiembrie 1987.
Intre timp, situatia s-a schimbat radical, toata lumea fiind de acord ca este imperios necesar un transfer de proprietate. Aceasta pentru ca, dincolo de potentialul extraordinar al uzinei, este nevoie si de investitii semnificative, pe care statul nu le poate sustine, ci numai o firma cu potential financiar corespunzator.
