Masuri nepopulare pentru urechile Europei
Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a prezentat, ieri, Comisiei Europene, la Bruxelles, Programul economic de preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana, pentru perioada 2001-2004. Acesta reprezinta angajamentul asumat de Guvernul de la Bucuresti de a finaliza reformele necesare integrarii, cu accent pe masurile de politica economica. Programe economice similare au fost sustinute in fata Comisiei Europene de Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Turcia.
Prin intreaga constructie a programului, Guvernul incearca sa convinga oficialii europeni ca va putea stabiliza economia in perioada urmatoare si-i va asigura o crestere durabila, astfel incat sa poata fi indeplinita una dintre principalele conditii ale integrarii: reducerea prapastiei dintre standardul de viata al romanilor si media inregistrata la nivelul populatiei din UE. O alta tinta este crearea unui mecanism de piata care sa poata face fata concurentei europene. Obiectivele ambitioase ar trebui sa fie realizate, pana in 2004, in principal prin reducerea inflatiei la un nivel cu o singura cifra, prin obtinerea unei cresteri economice de 5% in medie in fiecare an, prin intarirea stabilitatii sistemului bancar si financiar. Guvernul se mai angajeaza sa restructureze economia intr-un ritm mai rapid, continuand privatizarea si reducand arieratele, si sa creasca cheltuielile bugetare pentru finantarea procesului de aderare, aceasta din urma presupunand o crestere a veniturilor la buget.
Programul de preaderare ia in calcul un scenariu optimist pentru evolutia economiei romanesti, dar si un scenariu alternativ, care tine cont de mai multi factori de risc, precum si de faptul ca tara noastra are in momentul de fata una dintre cele mai scazute rate a investitiilor si a economisirii intre tarile candidate. Potrivit scenariului optimist, cresterea reala a PIB, in 2005, va fi de 5,1%, fata de numai 4% in scenariul pesimist. In mod similar, sunt luate in calcul o crestere a consumului populatiei, in acelasi an, cu 3,3%, respectiv 2,5%, o majorare a investitiilor cu 12%, fata de numai 8% in varianta pesimista si o crestere a investitiilor straine directe la 3,02% din PIB, fata de 2,52%. In scenariul optimist, deficitul contului curent ar trebui sa se diminueze, in 2005, pana la 4,5% din PIB, in timp ce in cel alternativ nu ar cobori decat la 4,7%. Prima varianta ar permite o crestere reala a salariilor in 2005 cu 3,3%, fata de numai 2,5% in varianta pesimista.
In spatele cifrelor seci, masurile concrete pe care Executivul promite sa le duca la indeplinire nu sunt dintre cele mai populare. Astfel, contributia la asigurarile sociale, una dintre cele mai mari din Europa, nu va fi redusa pana cand nu se va imbunatati colectarea si nu se va mari baza de impozitare. De asemenea, vor fi eliminate facilitatile fiscale -distorsionate- pentru investitori, deoarece acestea ar incalca principiile liberei concurente. Impozitul pe profit va creste gradual catre o cota standard, o prima majorare urmand sa aiba loc anul viitor, de la 5% la 6%. Si scutirile de TVA vor disparea treptat, iar accizele vor creste pentru a se apropia de nivelul din UE. In plus, promite Guvernul, anul acesta nu va mai fi aprobata nici o crestere de salarii in sectorul bugetar pe langa cele prevazute in Ordonanta de Urgenta 33/2001.
Cresc taxele si impozitele
Pentru urechile Uniunii Europene, colectarea proasta a veniturilor bugetare poate fi recunoscuta. Programul economic de preaderare aminteste performantele slabe ale Finantelor in privinta incasarilor din taxe si impozite, aruncand o parte din vina pe -povara- nenumaratelor scutiri si reduceri. In fapt, sunt aceleasi facilitati fiscale pe care Executivul Nastase le-a fluturat in tara, in fata oamenilor de afaceri, trecandu-le in categoria masurilor binefacatoare pentru dezvoltarea investitiilor.
La Bruxelles, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a promis ca scutirile de TVA vor fi eliminate si ca va fi imbunatatita colectarea acestei taxe. In cazul accizelor, cotele actuale vor fi majorate treptat, astfel incat sa se apropie de nivelul din UE. Veniturile din accize reprezinta, in prezent, doar 3% din veniturile bugetare, comparativ cu o medie de peste 4% in statele central si est-europene. Cat priveste contributia la asigurarile sociale de 60%, una dintre cele mai mari din Europa si care reprezinta in Romania circa 11% din PIB, Executivul se angajeaza sa nu-i reduca deloc cota pana cand nu va imbunatati colectarea. Si pentru incasarile din impozitul pe venit se promite o crestere, bazata, in principal, pe extinderea impozitarii asupra veniturilor din agricultura. In plus, Guvernul anunta ca va elimina facilitatile fiscale distorsionate, va creste gradual impozitul pe profit catre o cota-standard si va evita sa mai anuleze sau sa reesaloneze arieratele acumulate la buget.
Guvernul vede privatizarea CEC altfel decat Adrian Nastase
Tot pentru urechile Comisiei Europene, problema privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) are prevazuta o rezolvare mult mai transanta decat cea scaldata in declaratiile facute de guvernanti la Bucuresti. In timp ce premierul Adrian Nastase si-a repetat de cateva ori convingerea, in fata camerelor de luat vederi, ca nu agreeaza transformarea CEC in banca comerciala, in vederea privatizarii, ci prefera pastrarea institutiei ca o casa de economii pentru populatie, programul Guvernului Adrian Nastase promite clar Comisiei Europene privatizarea CEC, alaturi de Banca Comerciala Romana, in perioada urmatoare. Ceea ce inseamna ca eliminarea garantiei integrale a statului pentru depunerile facute la CEC, pe care declaratiile de pana acum ale premierului au exclus-o, va deveni o realitate. Privatizarea celor doua mari institutii financiare trebuie sa reduca deficitul cvasifiscal, precum si necesitatea interventiilor BNR pentru sterilizarea cresterii excesive a activelor interne.
Amanarea privatizarii bancilor de stat a creat probleme deosebit de grave in trecut, admite Guvernul in programul de preaderare. Astfel, dupa falimentul a doua mari banci de stat (Bancorex si Bankcoop), bugetul a trebuit sa absoarba credite neperformante ce insumeaza mai mult de 8% din PIB. In aceste conditii, i se mai spune Comisiei Europene, ponderea creditelor neperformante in sistemul bancar a scazut artificial. In plus, faptul ca rau-platnicii nu au fost penalizati de catre AVAB, a lasat loc unui hazard moral in comportamentul celorlalti agenti economici.
Romania – cel mai prost alergator spre UE, pe culoarul inflatiei
Reducerea inflatiei este principalul angajament al Guvernului in fata Comisiei Europene, in conditiile in care acest criteriu este esential pentru un viitor membru UE. De altfel, recunoaste Executivul in programul de preaderare, Romania este cel mai prost performer in aceasta privinta intre tarile candidate. De aceea, in directia diminuarii inflatiei la un nivel mai mic de 10%, pana in 2005, ar trebui sa se indrepte atat politicile monetare derulate de Banca Nationala, cat si cele fiscale, ale Guvernului.
Masurile concrete promise Comisiei Europene include accelerarea ajustarii structurale in economie, limitarea interventiei statului, pentru controlul preturilor doar la monopolurile naturale, in sensul restrans, mentinerea unei politici monetare prudente, care sa permita remonetarizarea economiei de o maniera neinflationista. Bancii Nationale ii revine si sarcina diminuarii presiunii inflationiste a cursului de schimb, leul trebuind sa se deprecieze cu un pas mai mic decat rata inflatiei. In aceeasi categorie de masuri intra intarirea disciplinei financiare pentru reducerea arieratelor si pentru evitarea inflatiei speculative, imbunatatirea mecanismului preturilor administrate si identificarea in cadrul pietei a distorsiunilor si preturilor tip oligopol.
Amanarea reformei pensiilor poate avea efecte dramatice
In timp ce la Bucuresti comisiile parlamentare amana in discutii interminabile reglementarea sistemului privat de pensii, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, prezinta la Bruxelles efectele dezastruoase pe care mentinerea situatiei actuale, de fapt, le poate avea. Pentru cel de-al doilea pilon al sistemului – fondurile private de pensii la care contributia va fi obligatorie si care vor prelua o parte din povara sistemului public – este prevazut ca termen de introducere anul 2005. -Daca acesta nu va fi implementat pana in 2005, exista riscul dezechilibrarii primului pilon (cel public). La aceasta tendinta se adauga dezvoltarile demografice – fertilitatea scazuta si imbatranirea populatiei – care vor pune o presiune in plus asupra fondurilor de pensii-, se arata in programul de preaderare.
Mecanismul sistemului public de pensii a fost compromis financiar de la inceputul anilor *90, cand a devenit nesustenabil. Una dintre acuze a fost extinderea beneficiilor asupra unor categorii de ne-contribuabili, de tipul fermierilor si angajatilor din intreprinderile agricole, in timp ce contributiile au fost mentinute la un nivel prea scazut pentru a putea acoperi rata de inlocuire. S-au adaugat si alte politici contraproductive, de genul pensionarii anticipate ca alternativa la intrarea in somaj. In aceste conditii, reforma pensiilor a trebuit sa impuna cresterea varstei de pensionare, precum si majorarea penalizarilor pentru pensionarea inainte de implinirea varstei si vechimii corespunzatoare. Deficitul sistemului public ar putea ajunge la 3% din PIB in anul 2040.
