PSD reintroduce închisoarea datornicilor desființată în occident în secolul XIX

Deși șefa ANAF tocmai a anunțat că încasările la buget merg foarte bine și lumea se conformează, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a depus vineri la Senat un proiect de act normativ care propune pedeapsa cu închisoare pentru datornici, precum și modificarea legii evaziunii fiscale. După ce a amnistiat fiscal marile companii de stat care adunaseră datorii uriașe la buget, Teodorovici vrea să bage la închisoare pe cei care declară corect impozitele dar întârzie plata lor. Înainte de a vă repezi și spune „foarte bine”, gândiți-vă dacă ați întârziat vreodată o plată și cum ar fi să răspundeți penal pentru asta.

Fapta de a nu plăti la timp datoriile a mai fost incriminată și până în 2015 când prevederea a fost declarată neconstituțională de CCR, noutatea acum fiind și sintagma introdusă: „nereținerea sau neîncasarea”, astfel „orice avantaj de natură salarială neimpozitat ca atare putând fi transformat în infracțiune, iar salariatul care acceptă transformat în complice, după modelul firmelor fantomă”, ne-au explicat avocații consultați de Curentul.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul scadent prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”, se arată în proiectul de lege.
Taxele şi impozitele prevăzute în Anexă, pentru neplata cărora se propune pedeapsa cu închisoarea, sunt:
Impozitul pe dividende;
Impozitul pentru veniturile din activităţi independente;
Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;
Impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor;
Impozitul pe veniturile din arendă;
Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi;
Impozit pe veniturile sub formă de dividende;
Impozitul pe veniturile impozabile obţinute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului;
Impozitul pe veniturile din pensii; Impozit pe veniturile din premii şi jocuri de noroc;
Impozit pe veniturile din alte surse;
Impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere între o persoană fizică şi o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II şi III din Codul fiscal;
Contribuţia de asigurări sociale;
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate;
Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
Contribuţia la Fondul pentru mediu.
Potrivit proiectului iniţiat de Teodorovici, „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”. Teodorovici vrea şi pedepsirea tentativei, dar şi ascunderea unor bunuri în scopul sustragerii de la plata taxelor.
Astfel, potrivit art. 9 al proiectului, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau instrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală sau ale Codului de procedură penală.
Dacă prin faptele enumerate mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei nationale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime.
Dacă prin faptele sus-amintite s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.