Pentru a detine controlul asupra padurilor, in fiecare an, guvernul stabileste un volum maxim de masa lemnoasa ce urmeaza a fi exploatata in cursul anului viitor. Pe de alta parte, exportul de lemn masiv este interzis. Asta in scripte, pentru ca oricine poate vedea ca porturile sunt intesate de busteni ce urmeaza a lua drumul exportului, pe soselele romanesti vezi, aproape la tot pasul, transporturi de lemn impresionante, iar firmele din domeniu care au prins un tren pe aceasta -ruta-, extrem de profitabila, prospera intr-un an cat altii-n zece. Dar, consecintele acestor nelegiuiri din padurile romanesti le vom suporta toti. Momentul nu e foarte departe, viiturile din acest an fiind doar un avertisment. Razbunarea padurilor defrisate salbatic va fi mult mai crunta si de lunga durata.
Potrivit datelor recent furnizate de Directia pentru Silvicultura a Garzii Nationale de Mediu, peste 15 mii de hectare de padure au fost defrisate total, iar peste 82 mii de hectare de padure proprietate privata, apartinand in special persoanelor fizice, doar partial. Poate ca, in cazul padurilor private, a mai trecut si padurarul, din cand in cand, prin ograda de care raspunde si nu si-au facut treaba baietii pana la capat!
Despre multe din padurile bacauane, nemtene sau vasluiene, am putea spune ca sunt aproape rase. Mai grav este faptul ca se fac defrisari si in zonele unde padurile sunt mai rare, gen Teleorman, Giurgiu sau Dolj. Impactul dezastruos pe care-l vor avea aceste defrisari masive, mai ales din zonele golase, a fost constientizat intr-un final si de autoritati. Acestea au hotarat recent ca, din astfel de paduri nu prea -impadurite-, aflate in zone precum Braila, Calarasi, Constanta, Dolj, Galati, Girugiu, Ialomita, Olt, Tulcea sau Teleorman, sa fie interzisa, pentru o perioada de trei ani, exploatarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si din afara acestuia. Vom trai si vom vedea. Insa, cum la noi legea e facuta doar pentru a fi incalcata, o amenda ici, una colo, nu va zgaltai foarte mult afacerile cu lemn, -nesanatos puse pe picioare-.
In doar o luna de controale prin paduri, Garda Financiara a taiat chitante de amenzi in valoare de peste 43 miliarde de lei si a confiscat bunuri si sume de alte 57 miliarde de lei. A mai stabilit si impozite si taxe suplimentare de alte 37 miliarde de lei, iar sesizarile penale au curs garla. Toate acestea nu inseamna nimic, comparativ cu valoarea prejudiciilor constatate in aceeasi luna: aproape 300 miliarde de lei! Si nu ca ar fi vorba de un prejudiciu cumulat la nivel national, paguba a fost -realizata- cu un sarg nebun de doar cateva dintre firmele si firmulitele care au avut nenorocul de a fi luate la puricat! Si ca acestea cate or mai fi? De altfel, statistica din domeniu este foarte darnica la acest capitol. Spre exemplu, in urma controalelor efectuate la 3.752 de agenti economici in primele opt luni ale acestui an, doar 42 au fost gasiti -curati ca lacrima-. Ceilalti… Dumnezeu cu mila! Intermediari, firme capusa, chitante false, si tot tacamul. In acest context, e oare normal sa ne mai miram ca se intampla toate acestea?
Autoritatile par, totusi, sa fi luat (mai de ochii presei, mai de cei ai electoratului) cat de cat haturile in maini. S-a decis introducerea unor formulare tipizate, respectiv bonurile de vanzare si avizele de expeditie. O data intrate in circuit, acestea vor arata, negru pe alb, de unde a fost taiat copacul x sau y, sau spre ce destinatii se indreapta el. Depozitele de material lemnos vor fi -dotate- cu un registru unic de evidenta, care va avea menirea de a inregistra toate intrarile si iesirile, iar pentru comercializarea lemnului au fost adoptate facturile fiscale speciale, mult mai -performante- si greu de gasit pe toate drumurile. Sa speram ca masurile vor avea si efectul scontat, caci, altfel, expresia -cade padurea pe noi- va trebui uitata.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane