Riscul valutar al populaţiei s-a majorat în 2006, iar începand cu luna octombrie, persoanele fizice au devenit, pentru prima oară, debitor net faţă de sectorul bancar pentru soldul în valută, cumpărările nete de devize, de la bănci şi casele de schimb, totalizand 3,6 miliarde de euro, potrivit unui Raport BNR. Activele nete în devize s-au diminuat cu 80 la sută pe parcursul anului trecut.
Serviciul datoriei în valută a reprezentat 48 la sută din volumul total de valută achiziţionat de populaţie în 2006 de la bănci şi case de schimb. Populaţia a avut calitatea de cumpărător net de valută – 3,6 miliarde de euro, dar în scădere faţă de 2005. Cumpărările de valută au un tipar sezonier, cu varfuri în luna august. Un şoc valutar în această perioadă este însă atenuat de caracterul sezonier al vanzărilor de valută care se intensifică în lunile august şi decembrie (pe fondul transferurilor din străinătate şi al perioadelor de concedii şi sărbători).
Gradul de concentrare a creditelor s-a diminuat, iar rata restanţelor a avut aceeaşi evoluţie. Intermedierea financiară a populaţiei s-a accentuat în 2006, fapt reflectat de ponderea creditului populaţiei în PIB. Datoriile au crescut mai rapid decat activele financiare, ceea ce reclamă o monitorizare atentă a evoluţiei. Datoriile populaţiei depăşeau 45 la sută din PIB, la 31 decembrie 2006, din care creditul bancar depăşea 43 la sută din PIB.
Serviciul datoriei populaţiei ca raport faţă de venitul disponibil şi-a continuat ascensiunea rapidă şi în anul 2006, ajungand la nivelul din zona euro.
Creditul de consum generează 92 la sută din serviciul datoriei şi este principalul contributor la creşterea acestuia, în special prin efectul de cantitate. Creditul în lei are contribuţie în creştere la serviciul datoriei, pe fondul dobanzilor mai ridicate şi al majorării volumului creditului acordat în lei. În zona euro serviciul datoriei a fost între 10 şi 11 la sută din venitul disponibil în anul 2005.
