Mierea este unul dintre produsele românești apreciate în străinătate, dar ignorate în țară. Sectorul apicol produce 17.000-18.000 tone de miere pe an, cea mai mare parte mergând spre export.
Consumul anual de miere pe cap de locuitor în România este estimat la circa 200 – 250 de grame, potrivit jucătorilor din domeniu. Extrem de mic, dacă îl comparăm cu Danemarca, unde consumul de miere se ridică pe an la cinci kg/cap de locuitor, Germania – 1,5-2 kilograme pe cap de locuitor, sau chiar cu Ungaria – peste 600 grame.
„Media vest europeană este cuprinsă între 1,5 kg si 2,5 kg de miere pe cap de locuitor. Diferența dintre consumul mediu în România și consumul vest european o reprezintă potențialul pieței locale. Dar, deși România este unul dintre cei mai importanți producători de miere din Uniunea Europeană, nu este și cel mai important consumator. Populația de aproximativ 20 milioane de locuitori ai României consumă anual doar 5.000 tone: 500-600 tone miere din import, iar restul miere de producție internă. Sectorul apicol local produce 17.000-18.000 tone de miere pe an, dar populația României nu este consumatoare de miere, aceasta fiind mai bine apreciată pe piețele externe“, a declarat, pentru „Curentul“, Miruna Codeanu, Marcom Manager Complexul Apicol Veceslav Harnaj.
Având în vedere prețurile actuale, producătorii estimează că valoarea pieței interne este de aproximativ 100 milioane de lei. „Cantitativ, nu putem vorbi de un potențial de creștere al pieții, românii nefiind consumatori de miere“, explică Miruna Codeanu, adăugând că, deși există cadrul legislativ pentru încurajarea consumului de miere în școli, acesta nu poate fi aplicat din lipsa de fonduri.
Gustul românesc, medaliat
Consumul mic în țară este însă compensat de faptul că mierea românească este apreciată peste hotare. „Mierea este un ambasador important al României, poate unul dintre cei mai importanți. În ultimii ani, fiecare participare a mierii românești la târgurile, expozițiile și concursurile internaționale a fost premiată cu cel puțin o medalie de aur“, arată Miruna Codeanu, dând exemplu Congresul Internațional Apimondia de la Montpellier de anul trecut, unde mierea românească a fost distinsă cu două medalii și pe cel de anul acesta, din Slovenia, unde au fost primite trei medalii. „Mierea românească a început să strângă premii de 45 de ani, încă din 1965. Palmaresul de medalii vorbește de la sine despre calitatea mierii românești, ea fiind un important ambasador al României în plan internațional, datorită gustului specific, purității dar și calităților terapeutice extraordinare“, spune Codeanu.
Cum era de așteptat, criza nu a ocolit nici acest domeniu. Cererea pentru piața internă a scăzut cu aproximativ 25%, piața externă rămânând însă constantă. „Este încă o dovadă a aprecierii de care se bucură mierea românească pe piața externă. Piața externă este matură deja în ceea ce privește consumul de produse naturale și stilul de viață mai sănătos. Vest europenii au învățat probabil că prevenția și stilul de viață sănătos este mai puțin costisitor decât tratamentul, politicile vest europene fiind toate îndreptate în acest sens. Consumul de produse sănătoase, printre care și mierea ,reprezintă, de fapt, pentru orice om și pentru orice stat reducerea cheltuielilor cu tratamentul în cazul apariției bolilor. Românii vor trebui să afle și ei, din pacate, din propria lor experiență, că prevenția este mai puțin costisitoare decât tratamentul“, explică Codeanu.
Medicament dulce
Producătorii nu și-au pierdut încă optimisul, sezonul rece dând un impuls afacerilor.
Mierea este un important imunostimulator alături de celelalte produse ale stupului, consumul crescând astfel în anotimpul rece (în perioada octombrie – aprilie) când sistemul imunitar este slăbit și expus virușilor, mierea acționând ca o pătură protectivă ce întărește organismul prin consumul regulat.
Consumatorul român de miere provine de mediul urban, cu o vârstă peste 40 de ani, venituri medii și peste medie.
„Influența vest europenilor în zona de vest a țării se remarcă și în cazul mierii, consumul fiind mai crescut în această regiune. Se remarcă însă o popularitate în creșterea mierii și în rândul tinerilor cu vârste peste 25 de ani, educație superioară, venituri medii și peste medie, cumpărători ai produselor naturale“, arată Codeanu.
Bărbații și femeile cumpără la fel de multă miere, deși am fi înclinați să credem că femeile sunt cele care fac cumpărăturile. Mediul urban predomină în statisticile de consum pentru miere, acesta fiind mai expus la mesajele de sensibilizare a publicului către produse sănătoase. Mierea este consumată atât ca aliment, îndulcitor cât și în diverse cure apiterapeutice, fiind supranumită și „cel mai dulce medicament“. De asemenea, mierea împreună cu alte produse apicole (polen, propolis, lăptișor de matcă, ceară de albine, venin) stau la baza realizării unei game largi de suplimente nutritive și cosmetice.
Peste 1 milion de familii de albine
În România existau anul trecut 1,1 milioane familii de albine. În țară sunt două mari categorii de miere: miere florală (de nectar), ce poate fi miere monofloră sau polifloră, și miere extraflorală (miere de mană sau de pădure). Cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră sunt cele de salcâm, tei, floarea soarelui, mentă, rapiță, coriandru.
Principala piață de desfacere este cea externă, peste 60% din producția de miere românească fiind exportată în țări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Franța, Austria, SUA, Canada, Japonia sau China.
