România pierde anual din alcoolul nefiscalizat 900 milioane de EURO

Peste jumătate din piața românească de alcool este nefiscalizată. Diferențele majore dintre datele Institutului Național de Statistică și cele ale Comisiei Europene arată că țara noastră nu are controlul asupra colectării taxelor din domeniul alcoolului. România este surclasată la încasări de state cu populație mai mică și acciză infimă. Acest lucru arată că mafia alcoolului a învins în lupta cu statul. Țara noastră pierde în fiecare an 6,5 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale, iar piața alcoolului are partea leului. Practic banii care se pierd din TVA reprezintă aproape la fel de mult ca finanțarea PNRR pentru transporturi sau de două ori mai mult ca banii UE pentru reziliență și redresare în domeniul sănătății.

România pe ultimul loc în Europa la încasarea TVA

În toate statele Uniunii Europene există rețele criminale organizate care eludează sistemul de taxare. Diferența totală dintre TVA-ul estimat a fi încasat și cel încasat a fost de 140 de miliarde de euro în 2018 și de 165 de miliarde de euro anul trecut.

În 2018 extremele au fost reprezentate de Suedia care a pierdut 1% din TVA și România care a „ratat” încasarea unei treimi din taxa pe valoare adăugată. Rata de încasare de numai 67% reprezintă un record negativ rușinos.

Germania încasează 90% din TVA-ul estimat, Olanda peste 95%, iar Italia peste 75%. Nici comparația cu statele din Estul Europei nu ne este favorabilă: Ungaria colectează peste 90% din TVA-ul estimat, Polonia – 89% sau Slovenia – 96%. Nici măcar cu vecinii bulgari nu putem să ne comparăm. Ei colectează 89% din TVA-ul estimat.

Estimări hilare ale consumului de alcool făcute de INS

Institutul Național de Statistică a estimat consumul de alcool din România la 1,9 l/locuitor (concentrație de alcool 100%). Asta indică 2,3 l de alcool pur consumat de fiecare cetățean cu vârsta peste 15 ani.

Realitatea este mult mai dură decât cea prezentată de INS. România este pe locul 1 în Europa la mortalitatea atribuită alcoolului. Țara noastră ocupă un neonorant loc 2 în clasamentul statelor europene după numărul de victime ale violenței cauzate de alcool. Același loc 2 este ocupat de România și în clasamentul consumului excesiv de alcool din UE.

Pe lângă acestea România conduce topul bolilor asociate consumului de alcool (ciroza hepatică, hipertensiune arterială, TBC, etc). Organizația Mondiala a Sănătății atrăgea atenția  încă din 2012 că România are rata cea mai mare a deceselor atribuite consumului de alcool la femei și semnala rate anormale de ciroze hepatice în România.

 Alcoolul din piețe și din cazanele rurale strică statisticile

Erorile de calcul ale Institutului Național de Statistică se datorează faptului că alcoolul este foarte accesibil în țara noastră. Fără a fi fiscalizat, alcoolul poate să fie cumpărat în piețe, la mica publicitate sau online.

Lipsa controlului acestei piețe paralele duce la pierderea accizelor concomitent cu pericolele enorme pentru viața și sănătatea consumatorilor. Datele INS nu pot să cuprindă alcoolul produs în mod tradițional în cantități enorme în gospodăriile din mediul rural și nici alcoolul comercializat la prețuri derizorii în zonele sărace.

Diferența dintre datele statistice legate de consumul de alcool și cele legate de încasarea accizei indică dimensiunea dezastrului.

Institutul Național de Statistică: consumul de alcool cu o concentrație de 100% / locuitor cu o vârstă mai mare de 15 ani.

Comisia Europeană: consumul de alcool cu o concentrație de 100% / locuitor cu o vârstă mai mare de 15 ani conform încasărilor din acciză

Compararea datelor arată că peste jumătate din alcoolul consumat în România nu este accizat.

Statul pierde 80% din acciza pentru alcool

Dacă luăm în calcul faptul că nici INS nu poate să estimeze corect consumul din zona gri, concluzia este că aproape 75% – 80% din alcool nu este fiscalizat.

Practic, peste consumul estimat de INS se adaugă alcoolul produs în gospodăriile din mediul rural pentru care nicio instituție nu deține date. La acesta se adaugă contrabanda și alcoolul vândut de marii evazioniști din industrie.

Datele INS se bazează pe sondaje de opinie, iar studiile arată o tendință a respondenților de a subestima consumul.

Codașii Europei la încasările din accize

În 2019, România a încasat 129,62 milioane de euro din accizele aplicate băuturilor spirtoase. Încasările sunt aproape similare cu cele ale Bulgariei (118,09 milioane de euro). Diferența este dată că țara vecină are o treime din populația României și o acciză sensibil mai mică – 562 euro/hectolitru în Bulgaria față de 745 euro/hectolitru în România.

Extrapolând cei 7 milioane de bulgari au băut 210.000 hectolitri, iar cei 19,4 milioane de români au consumat numai 173.000 de hectolitri de alcool. Anomalia apare și atunci când comparăm datele noastre cu cele ale Sloveniei sau ale Ungariei.

Extrapolarea arată că din datele fiscului, în România consumul de alcool este de sub un litru pe cap de locuitor, iar în Slovenia sunt consumați 3,7 litri pe cap de locuitor. Cifrele aberante sunt datorate fiscalizării precare din țara noastră.

Datele arată că statul a pierdut controlul asupra alcoolului mai rău ca America în perioada prohibiției. Majoritatea covârșitoare a alcoolului se vinde fără taxe, iar sumele de bani pierdute sunt uriașe.

Exercițiu de imaginație: ce s-ar face în fiecare an cu banii din fiscalizarea alcoolului

Analiza grosieră a cifrelor indică o pierdere a statului de aproximativ 900 de milioane de euro din acciza și TVA-ul pentru produsele din alcool. Adăugând la aceste sume alte impozite asociate ajungem la un miliard de euro anual pierdut de stat în urma nefiscalizării alcoolului.

Asta înseamnă că în fiecare an România ar avea bani pentru aproape 160 km de autostradă la un preț mediu de 6,3 milioane de euro pentru un kilometru. Autostrada de la Craiova la Lugoj care să lege România de Europa de Vest ar fi realizabilă în doi ani. Cluj ar putea să fie legat de Oradea într-un singur an, la fel ca Iași de Bacău.

Spitalul Regional din Cluj costă 500 de milioane de euro. Spitalul Regional din Iași costă 420 de milioane. Ambele obiective ar avea finanțare într-un singur an dacă statul ar încasa taxele pentru alcool.

Prețul mediu de construcție al unei școli a fost estimat de Guvern la 650 eur/mp. Asta înseamnă că 1000 de unități școlare ar putea să fie construite de la zero în fiecare an cu banii pe care statul nu-i încasează din alcool.