Dupa 35 de ani, in Romania se va organiza din nou un concurs international de vinuri, recunoscut de Oficiul International al Viei si Vinului (OIVV), cu sediul la Paris, singura institutie abilitata sa omologheze astfel de manifestari.
Concursul va avea loc in luna noiembrie a acestui an, in conditiile in care ultima manifestare de acest fel cu recunoastere internationala a avut loc in Romania in 1968. Pentru ca un concurs sa fie recunoscut de oficialii OIVV, organizatorii trebuie sa asigure o serie de conditii, cum ar fi participanti din minimum 10 tari si juriul compus preponderent din experti straini.
Cu toate ca la noi in tara viticultura este un domeniu cu traditie, in momentul de fata acest sector se confrunta cu numeroase probleme, considera conducerea Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Este vorba de imbatranirea accelerata a plantatiilor, ritmul scazut de replantare si, nu in ultimul rand, reducerea consumului de vin in favoarea celui al bauturilor spirtoase.
Nu trebuie omis nici faptul ca, cu toate ca la noi in tara sunt preponderente culturile de struguri albi, vinurile albe au sanse minime la export. Aceasta, deoarece tehnologia de fabricatie pe care o presupun vinurile albe este mult mai complexa decat la cele rosii, iar proprietarii podgoriilor romanesti nu dispun, in majoritate, de utilajele necesare.
In consecinta, exporturile romanesti se axeaza pe vinurile rosii, principalele tari importatoare fiind cele europene, cum ar fi Germania sau Danemarca, dar si Japonia. Trebuie mentionat faptul ca, desi sunt cei mai exigenti, trimitandu-si delegati care sa verifice toate fazele procesului de productie, japonezii platesc cel mai bine, dupa cum spun specialistii de la podgoriile Tohani, judetul Prahova.
Pe piata europeana inca sunt mari probleme, legate mai ales de pretul care poate fi obtinut de catre producatorii romani de vinuri. Acesta este mai mic decat cel pe care-l pot practica podgoriile din tarile membre ale UE, chiar daca de multe ori calitatea este aceeasi.
Totusi, exporturile romanesti de vinuri au potential de crestere. In prezent, vinul se afla pe locul cinci in topul produselor exportate de tara noastra si pe locul trei la exportul de produse vegetale. Sprijinul statului la export este insa ca si inexistent, comparativ cu cel acordat exportatorilor de state cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Mai este vorba si despre modul in care Romania a inteles sa preia legislatia comunitara in domeniul viti-vinicol, caracterizat de oficialii PNVV drept -greoi si artificial-. De aici, dar si din insuficienta investitiilor, rezulta diferente majore intre gradele de dezvoltare ale viticulturii romanesti si ale celei europene.
Costurile mari pe care le presupune plantarea unui hectar de vita nobila (peste un milion de euro) au facut ca ritmul replantarii sa fie extrem de scazut. In context, nu trebuie neglijate nici costurile considerabile pe care le presupune intretinerea suprafetelor cultivate cu vita nobila, in comparatie cu cea hibrida.
