Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, dl Dan Nica, anunta ca in acest an se va face un alt pas important in deschiderea pietei telecomunicatiilor prin scoaterea la licitatie a doua licente de telefonie fixa si a patru pentru telefonia UMTS (Universal Mobile Telecommunication System). In functie de potentialul pietei externe, este posibil ca numarul licentelor de telefonie UMTS sa fie mai mare. Principalele conditii pe care un potential cumparator trebuie sa le indeplineasca se refera la existenta unui capital de investit de minimum 200 milioane de dolari si prezentarea unor garantii bancare solide. In ceea ce priveste procesul de privatizare a operatorului de telecomunicatii Romtelecom, dl Nica afirma ca pachetul minm ce va fi oferit spre vanzare este de 30%, marimea finala a acestuia, precum si valoarea urmand a fi stabilite de consultantul ce va fi desemnat prin licitatie.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale ministerului in vederea asigurarii accesului liber si nediscriminatoriu la piata de telecomunicatii este schimbarea numerotatiei telefonice la nivel national. Ministrul comunicatiilor a precizat ca una dintre variantele anlizate este introducerea unei taxe, ce poate varia intre 10 centi si trei dolari, pentru numerele deja alocate. Aplicarea acestei solutii ar pune in dificultate Romtelecom care, in acest conditii, ar trebui sa achite anual minimum cinci milioane de dolari.
– Domnule ministru, deja ati demarat etapele premergatoare procesului de privatizarea a operatorului national de telecomunicatii, Romtelecom. In ce stadiu s-a ajuns pana in prezent?
– La ora actuala, sunt finalizate anuntul si caietul de sarcini pentru licitatia de selectare a consultantului international. Imediat ce vom primi avizul Ministerului Finantelor, care trebuie sa analizeze aspectele financiare din caietul de sarcini, vom publica anuntul de licitatie. Dupa ce consultantul este desemnat prin licitatie, acesta are la dispozitie un interval de timp care se negociaza in contrcat pentru a prezenta un raport cu privire la metodele, sumele, strategia de urmat in procesul de privatizare.
– Care este marimea pachetului de actiuni pe care intentionati sa-l vindeti?
– Pachetul optim de actiuni al Romtelecom ce va fi scos la licitatie va fi stabilit impreuna cu consultantul desemnat in procesul de privatizare. La aceasta ora, pot spune doar ca va fi vandut un pachet de minimum 30% din actiunile operatorului de telecomunicatii. Consultantul va prezenta solutia finala privind pachetul de actiuni ce trebuie privatizat, modalitatea de privatizare si daca tranzactia se va referi la un pachet complet care sa includa noi licente de operare. Este foarte important ca momentul ales pentru vanzarea actiunilor sa se realizeze atunci cand conjunctura pietei este favorabila. In acelasi timp, daca se constata un apetit scazut al investitoriilor pentru domeniul telecomunicatiilor, procesul poate fi amanat. Tot evolutia pietei internationale de telecomuncatii va indica si care este marimea pachetului de actiuni ce trebuie vandut. Toate aceste studii si analize, legate atat de companie, cat si de conjunctura pietei externe, fac parte dintr-un proces extrem de laborios, derulat la scara internationala.
– Ce perioada de timp estimati pentru realizarea de catre consultant a acestei documentatii?
– Depind de timpul pe care il va consuma cu analiza documentelor financiare, analiza documentelor situatiei investitionale, pentru ca va trebui sa faca si o evaluare asupra valorii actiunilor ce vor fi vandute.
– V-ati gandit sa luati in calcul inclusiv vanzarea pachetului de 16% din actiuni asupra caruia investitorul grec OTE detine dreptul de uzufruct?
– Este un lucru ce va fi stabilit impreuna cu consultantul. Este prematur sa fac acum o afirmatie.
– Unul dintre proiectele ministerului se refera la schimbarea numerotatiei telefonice, proiect pentru care a fost realizata o analiza de catre specialistii Institutului de Cercetari in Comunicatii. Care sunt concluziile acestei analize?
– Analiza a fost finalizata de catre INSCC, care a si propus o solutie pentru schimbarea numerotatiei la nivel national. Aceasta propunere este in curs de analiza si, ulterior, de validare in cadrul ministerului. Au loc discutii inclusiv cu operatorii de telefonie fixa si mobila, pentru ca dorim sa alegem o solutie care sa poata fi valabila pe un interval de timp mai indelungat, in urmatorii zece ani. In acelasi timp, dorim ca acest proces de schimbare a numerotatiei sa afecteze un numar cat mai mic de abonati. Un ultim criteriu este cel al necesitatii asigurarii, prin noua numerotatie, a unui regim de functionare concurential, nediscriminatoriu intre toti agentii economici din domeniu, inclusiv cei care abia intra pe aceasta piata.
– Care sunt optiunile de schimbare a numerotatiei analizate in prezent de minister?
– In primul rand, exista varianta redimensionarii numerotatiei pe care o are Romtelecom. Ei au alocat un spatiu foarte mare, de circa 50 milioane de numere, si nu exista decat o cifra libera dupa zero, si anume -7-. Evident ca, in aceste conditii, cifratia, care este libera, este foarte redusa, mai ales pentru operatorii care vor dori foarte probabil sa aiba si o cifra semnificativa, care sa-i identifice si sa le usureze activitatea comerciala. Deci, exista o posibilitate de restrangere a numerotatiei existente a Romtelecom pentru eliberarea unor cifre care sa fie alocate noilor operatori. O alta varianta este cea a introducerii unei taxe pe numerotatia deja alocata, astfel incat putem fi siguri ca fiecare isi dimensioneaza numerotatia in functie de necesar. Cea de-a treia varianta este introducerea a 10 cifre si rearanjarea intregii numerotatii.
– Ce nivel ar urma sa aiba aceasta taxa introdusa pentru numerotatia alocata?
– Poate sa porneasca de la o valoare care sa fie de circa 10 centi pe fiecare numar si poate ajunge pana la doi-trei dolari pe numar. Este o varianta la care in principiu nu dorim sa recurgem acum, tocmai pentru a nu incarca foarte tare activitatea operatorilor si, in consecinta, facturile pe care le vor avea de platit consumatorii. O astfel de masura se ia de regula doar in situatii-limita, in care se doreste o reglementare a pietei pe cale financiara, in situatia respectiva, operatorul fiind obligat sa-si restranga foarte aproape de optim numerotatia pe care o are. O alta motivatie a unei astfel de masuri este nevoia de fonduri pentru alimentarea unor asa-numite -cosuri comune- pentru dezvoltarea unor anumite operatiuni. De pilda, in SUA exista un astfel de -cos-, care are ca scop subventionarea serviciilor de telecomunicatii in zonele foarte izolate, unde pretul ar fi foarte mare si operatorii nu sunt tentati sa investeasca in dezvoltarea retelelor. Acelasi lucru este valabil pentru subventionarea telefoniei Internet.
– Intentionati sa mai negociati cu Romtelecom posibilitatea reducerii tarifelor pentru serviciile Internet?
– Da. Si asteptam o decizie pozitiva in acest sens. Cu cat se vor reduce, nu stiu inca, pentru ca depinde de calculele pe care conducerea Romtelecom si le face.
– Avand in vedere ca piata telecomunicatiilor este in plin proces de liberalizare, intentionati sa mai faceti un pas in acest an prin vanzarea unor licente de telefonie fixa si de telefonie UMTS (Universal Mobile Telecommunication System)?
– Da. Deja am intocmit documentatia tehnica si pentru vanzarea licentelor pentru noi operatori de telefonie fixa si pentru licente in domeniul UMTS. Vom lua o decizie in acest sens foarte curand, pentru ca trebuie sa asiguram noilor operatori timp suficient de pregatire a infrastructurii proprii pana la momentul deschiderii pietei. Pentru telefonie fixa, ne gandim sa vindem cel putin doua licente, iar pentru UMTS, probabil patru. Nu s-a stabilit inca exact, pentru ca trebuie luati in calcul mai multi factori. Noi, de exemplu, puteam sa scoatem la vanzare sapte licente UMTS. Intrebarea este daca sunt sapte operatori care sunt pregatiti sa vina in Romania si sa investeasca in aceste licente de telefonie. Nu ar fi placut ca noi sa oferim spre vanzare un numar mare de licente si sa constatam ca nu exista oferta decat pentru un numar foarte mic. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca solicitarile potentialilor investitori sa aiba o baza financiara reala, adica, acestia sa aiba un capital de investit de minimum 200 milioane de dolari.
