In conditiile aderarii la Uniunea Europeana, Romania se poate transforma, la un orizont mai indepartat, intr-o tara de imigratie, dar avand un contingent important de populatie autohtona aflata la munca in strainatate, se arata intr-un studiu de impact al Institutului European din Romania (IER) intitulat -Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii Romaniei la UE-. Aceasta situatie ar putea avea unele consecinte nedorite la nivelul pietei nationale a muncii – destructurarea ofertei de forta de munca si necorelarea cu cererea pietei nationale, constatarea unui nivel mai scazut de educatie si pregatire profesionala a fortei de munca prezente pe piata muncii comparativ cu structura absolventilor din sistemul de educatie initial, si, complementar, un potential creativ mai redus, cresterea insecuritatii locului de munca, performante productive relativ mai modeste.
Pentru prima data se poate vorbi de imigratie in Romania ulterior anului 1990. Daca in cazul imigratiei legale definitive componenta principala au constituit-o repatrierile, motivatia majora a imigratiei ilegale ramane aceea de tranzit, avand ca destinatie una din tarile dezvoltate ale Europei Occidentale. Studiul a scos in evidenta faptul ca problema imigratiei avand ca destinatie finala Romania nu va mai putea fi considerata multa vreme ca una colaterala, lipsita de importanta. Daca la nivelul tarilor membre UE au fost structurate politici migrationiste bine puse la punct, ce sunt sustinute prin cadrul legal-institutional national si european, in Romania, masurile care se iau atat in privinta legislatiei, cat si a cadrului institutional au mai degraba un caracter reactiv, legat mai mult de scopul de a asigura adaptarea la cerintele europene, decat de a proiecta si urma o politica migrationista nationala cu obiective clare. Faptul ca Romania va deveni granita de est a UE va muta o serie de probleme actualmente europene catre institutiile romane, necesitand o dezvoltare si mai puternica a capacitatii institutionale, care va trebui sa demonstreze capacitatea de a raspunde unor solicitari cu mult mai complexe decat cele actuale. Romania va trebui sa puna la punct un sistem complex de gestionare a imigratiei, asigurand, partial sau integral din fonduri proprii, mijloace de cazare si de subzistenta, servicii de integrare sociala si economica etc. Numai efortul financiar pe care il presupune gazduirea interimara a refugiatilor sau a solicitantilor de azil pana la finalizarea cererii depuse – care nu reprezinta decat o mica parte din totalul cheltuielilor legate de gestionarea acestui proces – poate atinge valori insemnate, in medie circa sase milioane de euro anual, potrivit estimarilor IER.
