Pe principiul ascunsului gunoiului sub preș, autoritățile de la București încearcă să ne convingă de faptul că nu există fundamente economice pentru această prăbușire a leului și a bursei. Pe Tăriceanu, Vosganian &Co. îi contrazic însă
atât analiști de marcă în frunte cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât și cifrele statistice seci.
Moneda națională va reuși să se stabilizeze și chiar să revină, după deprecierea mai accentuată din ultimele două luni, care a fost determinată atât de ieșiri de capitaluri volatile, dar mai ales de cheltuielile bugetare foarte mari, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR este de acord că au loc ieșiri de capitaluri volatile, reflectate mai ales de ceea ce se întâmplă pe piața de capital de la București, dar a arătat că aceste evoluții au loc pe fondul unei "slăbiciuni" a economiei românești, respectiv cheltuirea masivă a banilor la finele anului.
"Este un obicei păcătos ca în ultimele două luni să se concentreze cheltuielile bugetare. Ministrul Finanțelor a arătat că la nivelul autorităților locale s-a cheltuit peste 1% din PIB. Cheltuieli de asemenea valoare în numai zece zile au impact pe piața valutară", a explicat Isărescu.
El a afirmat că fără aceste sume introduse în piață la finele anului leul nu s-ar fi depreciat atât de puternic. Pe de altă parte, Isărescu a explicat că și mediul privat a avut un aport semnificativ prin consumul de la finele anului, numerarul în circulație din decembrie majorându-se cu circa 30%.
Statistici
Pentru a verifica în ce măsură aceste ieșiri de capital sunt urmarea crizei externe și în ce măsură mediul de afaceri românesc pune și el umărul la dărâmarea monedei naționale, am procedat la un simplu experiment. Am urmărit evoluția raportului dintre moneda comunitară și zece valute din state cu economii susceptibile de a atrage investiții printr-un randament superior. Am realizat analiza pe trei paliere temporale și în toate leul e recordman negativ. Per total, de la declanșarea crizei ipotecarului (august 2007), raportul euro/leu pe datele furnizate de Banca Centrală Europeană a consemnat o creștere a euro de 17,7%. Următoarele clasate ar fi yuanul chinez, depreciere de 2,95%, rubla rusească, minus 2,5% și forintul maghiar, depreciere de 2,4%. La polul pozitiv, euro a pierdut în același orizont temporal 6,2% în raport cu coroana cehă, 4,2% față de zlotul polonez și 1,8% față de lira turcească.
Segmentând intervalul, în 2008 tot leul e cap de afiș la depreciere. El a pierdut, tot pe datele BCE, 3,57%, fiind urmat de lira turcească, minus 2,59%, și forintul maghair, minus 2,07%. La polul opus, euro a pierdut în fața kunei croate 0,22%, 0,26% în fața rublei și 0,6% în fața yuanului.
Datele arată mai mult decât clar că leul pierde în primul rând pe mâna guvernanților, România ajungând deja în postura de țară riscantă, unde nu merită să bagi bani decât pentru randamente investiționale de două cifre.
