Valoarea emisiunii de eurobonduri pe care Romania intentioneaza sa o lanseze in acest an pe pietele internationale nu va depasi 600 milioane de euro. Din aceasta suma, 425 milioane de euro vor fi cheltuite in anii urmatori. Acesta este unul din angajamentele asumate de Romania in noul acord cu Fondul Monetar International, aprobat de board-ul institutiei cu cateva zile in urma. Acordul stand-by, cu o durata de doi ani, ofera Romaniei dreptul de a imprumuta circa 367 milioane de dolari de la FMI, insa tragerile vor avea loc doar in cazuri de urgenta.
Imprumuturile vor finanta deficitul bugetar
Autoritatile romane au mai afirmat ca vor acorda prioritate imprumuturilor interne. Acestea vor avea ca scop finantarea deficitului bugetar din acest an, pentru a limita presiunile ofertei de creditare catre sectorul privat. Ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu, sustine ca, in cazul in care Romania va recurge la imprumuturi de pe pietele internationale in 2004, obligatiunile vor fi emise dupa revizuirea in sens pozitiv a ratingului de tara, prin acest lucru permitandu-se reducerea dobanzii pentru creditele contractate.
Standard&Poor*s ne-ar putea imbunatati calificativele
In aceasta toamna se asteapta o imbunatatire a calificativului acordat de agentia Standard&Poor*s pentru datoriile pe termen lung in valuta, care la ora actuala se afla la nivelul -BB-, ceea ce reprezinta un grad de risc ridicat pentru investitii. Ministrul finantelor publice a apreciat, conform unui material Mediafax, ca ratingul ar putea creste chiar cu doua trepte, la -BBB minus-, pragul de intrare in categoria de risc scazut. Acest calificativ a fost primit de Bulgaria inca din luna iunie.
Initial, emisiunea a fost programata pentru prima jumatate a acestui an. Cu toate acestea, ea nu a fost lansata, intrucat necesitatile de finantare a deficitului bugetar au fost acoperite din alte surse, cum ar fi intrarile din privatizare, imprumuturile de pe piata interna si finantarile primite de la institutiile financiare internationale. Totodata, nivelul deficitului bugetar programat pentru acest an, de 3% din PIB, a fost redus la rectificarea bugetara din luna iulie la 2,1% din PIB. Recent, ministrul finantelor publice a anuntat ca o serie de venituri suplimentare la buget ar putea fi utilizate pentru reducerea deficitului la 1,65% din PIB.
In 2003 au fost atrase 700 milioane de euro de pe pietele externe
Romania a lansat, in 2003, pe piata externa de capital o emisune de euroobligatiuni in suma de 700 milioane de euro, cu o scadenta de sapte ani, in scopul contractarii unui imprumut extern necesar finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice. Emisiunea eurobonduri a fost intermediata de bancile Deutsche Bank, UBS Warburg, JP Morgan si Citigroup, fiind obtinuta o dobanda de 5,75%, cu 2,75 puncte procentuale mai mica decat la ultima emisiune de eurobonduri din mai 2002. Aceasta reducere a dobanzii a fost efectul maririi sumei imprumutate (de la 500 milioane de euro initial) in contextul favorabil de piata, reflectat de reduceri ale marjelor peste dobanda de referinta aferenta obligatiunilor romanesti care le devansau pe cele inregistrate de obligatiunile emise de tari al caror rating este superior Romaniei. Marja oferita peste dobanda de referinta a fost de 2,60 puncte procentuale, cu un punct procentual mai mica decat cea din 2002, randamentul de reoferire fiind 5,975%. Autoritatile considerau, la acea vreme, ca impactul emisiunii de eurobonduri asupra pietei interne era unul de calmare si de stabilizare, efectele extrapolandu-se si asupra pietei valutare. In ceea ce priveste situatia externa, oficialii Bancii Nationale a Romaniei considerau ca oferta putea sa fie chiar mai mare de 700 milioane de euro.
Marea Britanie a atras 25% din emisiunea romaneasca
Avand in vedere corelatia directa dintre valoarea unei emisiuni si lichiditatea acesteia, suma initiala aferenta emisiunii a fost majorata de la 500 la 700 milioane de euro, cresterea sumei imprumutate conducand inevitabil la castigarea in pretul de tranzactionare a unui -premiu de lichiditate-, reflectat in imbunatatirea randamentelor obligatiunilor romanesti si implicit a referintei care se constituie pentru imprumuturile suverane sau ale agentilor economici din Romania ce vor fi contractate in viitor.
Increderea pietelor internationale in evolutia economiei romanesti, din perspectiva investitorilor privati, a fost materializata prin suprasubscrierea emisiunii de obligatiuni de peste doua ori fata de suma anuntata initial, distributia geografica a investitorilor fiind echilibrata. Au subscris peste 180 de investitori, structura geografica fiind urmatoarea: Marea Britanie (25%), Grecia (20%), Germania (15%), Elvetia (10%), Italia (10%), Austria (7%), SUA (5%) si altii (8%).
