Astăzi este ultima zi cand cei interesaţi mai pot trimite observaţii sau opinii asupra noului proiect de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice, care va fi aplicat tuturor instituţiilor de credit ce funcţionează pe teritoriul Romaniei, inclusiv sucursalelor instituţiilor financiare nebancare străine, înscrise în Registrul general ţinut de BNR. Proiectul încearcă transpunerea reglementărilor UE în materie de creditare şi se doreşte a fi un prim pas către relaxarea împrumuturilor.
BNR s-a străduit tot anul 2006 să pună frană industriei creditului, dar încercările s-au dovedit ineficiente pană în noiembrie. Ultimele date publicate de către BNR indică faptul că la sfarşitul lui noiembrie totalul creditelor acordate populaţiei de sistemul bancar romanesc se apropia de 131,2 miliarde de lei noi, adică circa 37,5 miliarde de euro, consemnand o creştere în doar 4 luni, perioada august – noiembrie inclusiv, de aproape 20 miliarde de lei, adică echivalentul a 5,7 miliarde de euro.
20 miliarde de lei, credit în doar 4 luni
Rezultă o rată medie lunară de creştere de 4,8%, ceea ce precis l-a pus în gardă pe guvernatorul Mugur Isărescu. Pe tip de monedă, în cele patru luni, creditul în lei a crescut cu circa 10,3 miliarde lei noi, iar cel în valută cu echivalentul a 8,4 miliarde de lei noi. Dacă ne referim la creditul de consum, acesta – în intervalul precizat anterior – a crescut de la circa 25 miliarde, în lei şi valută, cat se consemna la sfarşitul lunii iulie 2006, la 29 miliarde la sfarşitul lunii noiembrie, ceea ce implică echivalentul unei medii lunare de un miliard de lei noi. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă creditul ipotecar a crescut mult mai modest, cu doar 1,3 miliarde de lei noi, de la 6,5 la 7,8 miliarde de lei. Rezultă că în Romania creditul de consum, cu toate restricţiile BNR, s-a dezvoltat în perioada precizată de trei ori mai mult.
La vremuri noi, legi noi
Chiar dacă mai mult ca sigur dispare avansul pentru credite, multe bănci vor cantări de trei ori înainte de a face această concesie. Persistă şi condiţii care, chiar dacă nu sunt spectaculoase la prima vedere, pot avea un efect restriciv pe termen scurt. În primul rand, pe langă documentele care-i atestă bonitatea, solicitantul va trebui să depună declaraţii pe propia răspundere privind valoarea angajamentelor de plată pe care le mai are el sau familia sa, precizate distinct, dar şi privind obligaţiile devenite exigibile şi neonorate la scadenţă. Băncile vor putea solicita şi copii de pe documentele care dovedesc gradul de îndatorare a solicitantului şi a membrilor familiei acestuia. De asemenea, va deveni obligatorie şi o declaraţie pe propria răspundere privind litigiile cu terţii existente la data solicitării creditului, în care se vor menţiona chiar şi motivele care au condus la situaţiile respective.
Apoi, rata lunară va fi calculată astfel încat totalul angajamentelor de plată al solicitantului şi familiei sale, după caz, să reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare. În cazul creditului pentru consum, limita va fi coborată la 30%, iar în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare la 35%.
Deosebit de important e faptul că în totalul angajamentelor de plată ce decurg din contracte de credit, pe langă principal vor fi incluse dobanda, dar şi orice alte costuri pe care solicitantul trebuie să le suporte pentru derularea fiecărui credit. Mai mult, pentru scopul propus, BNR va impune ca prin familia solicitantului să se înţeleagă doar soţul/soţia şi rudele şi afinii solicitantului, însă doar cei care locuiesc şi gospodăresc împreună cu acesta. Ba chiar, noile norme prevăd că prin reglementări interne băncile pot restrange sfera persoanelor incluse într-o astfel de familie. În plus, în totalul veniturilor familiei astfel definite, băncile nu vor avea voie să includă veniturile membrilor care devin garanţi, ceea ce implică diminuarea majoră a totalului, dacă solicitantul nu găseşte alţi giranţi.
