Dupa ce, ani de-a randul, a fost acuzata ca nu intervine pe piata financiar-bancara pentru a preveni si sanctiona escrocherii de genul BRS-Romcuart-Sivamo-Astra-Bucharest International Securities sau CEC-FNI-SOV Invest-Nicolae Popa-Sorin Ovidiu Vintu, BNR a emis o norma privind standardele de cunoastere a clientelei. Potrivit acesteia, pana in data de 4 iunie a.c., bancile vor trebui sa adopte proceduri care sa previna folosirea institutiei pentru desfasurarea unor activitati de natura infractionala sau ilegala.
Noii clienti persoane fizice vor trebui sa specifice la deschierea unui cont, pe langa datele de identificare, si sursa fondurilor respective. Banca are obligatia sa verifice si persoanele care sustin ca actioneaza in numele clientului, putand cere, in plus, informatii suplimentare referitoare la situatia financiara a solicitantului. In paralel, pentru a preveni operatiuni desfasurate prin interpusi (gen FNI-gelsorei-SOV), bancile vor cauta informatii despre adevarata identitate a persoanelor in beneficiul carora este derulata o tranzactie. Obligatorie devine si verificarea identitatii clientilor care desfasoara operatiuni in cont sub limita de 10.000 de euro in echivalent, daca exista suspiciuni ca mai multe operatiuni mici au legatura intre ele si fac parte din aceeasi tranzactie.
Conform normelor BNR, tranzactiile suspecte au fost definite ca fiind acelea care nu se circumscriu tiparelor obisnuite (frecventa neobisnuita a retragerilor/depunerilor) au o valoare semnificativa a transferurilor externe sau nu par sa aiba un sens economic, comercial sau legal (transferuri externe care nu se circumscriu activitatii statutare a clientului sau care sunt ordonate de clienti care nu sunt angajati in activitatea statutara). Normele BNR specifica faptul ca operatiunile suspecte vor fi raportate de catre orice banca la Directia de Supraveghere din BNR, iar daca se suspecteaza ca anumite fonduri au izvorul in activitati criminale, informatiile se vor raporta si autoritatilor competente.
De acum incolo, bancile vor trebui sa aiba programe proprii de cunoastere a clientelei, care vor trebui sa vizeze toate operatiunile ce implica primirea sau distribuirea de fonduri ale clientilor, inclusiv inchirierea de catre acestia de casete de siguranta. Astfel, cerintele privind cunoasterea clientelei se vor aplica inclusiv in tranzactiile in care banca este angajata si care pot genera pentru aceasta o expunere semnificativa la riscul reputational, decurgand din calitatea partenerului sau contractual sau a oricarei alte persoane fizice ori entitati care are o legatura cu tranzactia respectiva. Pentru a evita situatiile ce aduc atingere sigurantei unei banci, fiecare client va trebui identificat si incadrat intr-o anumita categorie, iar operatiunile derulate de acesta vor fi monitorizate in scopul detectarii tranzactiilor suspecte.
Bancile pot refuza intermediarii care nu ofera informatiile solicitate
Pentru a preveni afaceri suspecte sau ilegale, bancile vor verifica identitatea noilor clienti si a persoanelor care actioneaza in numele acestora, astfel ca nu vor putea intra in relatii de afaceri pana cand identitatea acestora nu va fi verificata.
Asa se face ca, in cazul conturilor de depozit si de economii, bancile vor verifica identitatea persoanelor care efectueaza depuneri sau retrageri de sume ce depasesc 10.000 euro in echivalent. Astfel, daca vor exista suspiciuni ca mai multe operatiuni au o legatura intre ele si fac parte dintr-o singura tranzactie, care a fost astfel divizata in scopul evitarii cerintelor de identificare, banca va verifica si identitatea clientului care opereaza in cont operatiuni a caror valoare se situeaza sub limita de 10.000 euro in echivalent.
Ca o masura de precautie, noii clienti persoane fizice ai unei banci vor trebui sa specifice la deschierea unui cont, pe langa datele de identificare, si sursa fondurilor. Pentru a evita cazuri de genul BID-Romcuart-Astra, in cazul clientilor persoane juridice, banca va trebui sa verifice persoanele care sustin ca actioneaza in numele clientului, pentru a vedea daca acestea sunt autorizate/imputernicite in acest sens. Si pentru a preveni afaceri precum Romcuart-Astra, bancile vor putea solicita oricarui client persoana juridica informatii suplimentare referitoare la situatia sa financiara, structura si la identitatea persoanelor fizice in beneficiul carora sunt desfasurate operatiuni prin intermediul sau. In paralel, pentru a preveni operatiuni desfasurate prin interpusi (gen FNI-gelsorei-SOV), bancile vor trebui sa obtina informatii cu privire la adevarata identitate a persoanelor in beneficiul carora este deschis un cont sau este derulata o tranzactie.
Daca vor exista suspiciuni ca un client este beneficiarul real al contului si al unor operatiuni derulate, trebuie luate masuri pentru identificarea beneficiarului real. In acest sens, bancile vor cere clientului sa completeze o declaratie prin care sa declare identitatea beneficiarului real. In plus, bancile vor trebui sa manifeste suspiciune cu privire la identitatea beneficiarului real in situatii in care un client imputerniceste o persoana cu care nu are relatii apropiate sa efectueze operatiuni prin contul sau, mai ales atunci cand valoarea fondurilor implicate intr-o operatiune este disproportionata in raport cu situatia financiara a clientului sau cand se observa situatii neobisnuite pe parcursul derularii relatiilor sale cu un client. Ca o noutate, cand un intermediar nu va fi in masura sa furnizeze informatiile solicitate cu privire la beneficiari, banca nu va intra in relatii cu respectivul intermediar.
Organismele de plasament colectiv, investitorii la vedere!
Pentru a evita situatiile in care sumele obtinute pe piata de capital prin tranzactii dubioase sunt trecute prin banci si -spalate-, normele BNR prevad ca, in cazul conturilor deschise pe numele unui organism de plasament colectiv, la care numarul investitorilor este mai mic de 50, banca va solicita informatii cu privire la identitatea tuturor beneficiarilor, in vreme ce pentru conturile deschise pe numele unor organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, care au mai mult de 50 de investitori, informatiile privind identitatea beneficiarilor vor trebui obtinute numai pentru investitorii ce detin direct sau indirect minimum 5% din activele respectivului organism.
In incercarea de a usura accesul anchetatorilor la date privind afaceri dubioase derulate prin sistemul bancar, normele BNR obliga bancile sa pastreze, minimum cinci ani, toate evidentele de inregistrare a tranzactiilor (interne si externe), in vreme ce evidentele realizate cu privire la identificarea clientelei, dosarele de cont si corespondenta de afaceri vor fi pastrate de orice banca minimum cinci ani dupa inchiderea contului sau dupa incheierea relatiei cu oricare client. Interesant este ca raspunzatori pentru efectuarea sau angajarea bancii in tranzactii cand stiau sau trebuiau sa stie ca tranzactiile prezinta un risc semnificativ pentru banca, periclitand credibilitatea si viabilitatea bancii prin administrarea necorespunzatoare a fondurilor acesteia, vor fi membrii din conducerea unei banci, inclusiv cei ai Consiliului de Administratie.
