Fabrica barladeana de rulmenti Rulmentul SA a obtinut pentru prima oara un usor profit, la zece luni de la preluarea sa de catre holdingul turcesc Kombassan. Harun Adiguzel, vicepresedinte al Consiliului de Administratie al SC Rulmenti SA Barlad, a spus, saptamana trecuta, la un bilant al primelor zece luni de administrare, ca, in ultimele trei luni, intreprinderea a inregistrat un usor profit, ce-i drept, mic. -In 2001 s-au inregistrat cresteri ale cifrei de afaceri, productiei si exporturilor si o crestere a productivitatii, alaturi de o reducere a cheltuielilor. Acum, ne folosim resursele in mod rentabil si progresam pe un drum bun-, a spus Adiguzel. In momentul de fata, calitatea produselor fabricate de intreprindere a atins un grad foarte ridicat, astfel incat se poate concura cu producatori de renume din Europa, a mai spus vicepresedintele fabricii.
Conform contractului de vanzare-cumparare incheiat cu FPS Bucuresti, holdingul turcesc trebuie sa investeasca in primul an opt milioane de dolari. Pana in prezent, Adiguzel a afirmat ca aproape jumatate din aceasta suma a fost investita in cresterea capitalului circulant si in protectia mediului. Tot potrivit contractului de vanzare-cumparare, suma de opt milioane trebuie folosita si pentru majorarea capitalului social al societatii. Insa, in momentul in care turcii au dorit sa faca acest lucru, au intampinat piedici din partea SIF Moldova. -SIF Moldova ne-a actionat in judecata. Primele doua etape ale procesului le-am castigat, iar acum dosarul se afla pe rolul instantei de la Curtea de Apel Iasi. SIF Moldova nu doreste sa participe la majorarea de capital, dar nici nu vrea sa-i scada procentul si cere sa se faca o noua evaluare a capitalului social. Or, acest lucru nu este posibil conform legislatiei actuale. Daca nu ar fi fost acest proces, banii ar fi ajuns mult mai repede in tara.-
Pentru acest an, conducerea uzinei si-a propus cateva obiective: cresterea productivitatii cu 70%, a cifrei de afaceri cu aproximativ 80%, a productiei realizate pe angajat si reducerea procentului de rebuturi sub 2%. Adiguzel a prezentat si noua marca de rulmenti produsa de uzina barladeana. Noul tip de rulment poarta denumirea de KRS si are o -calitate ridicata-. Noul produs este fabricat pentru electromotoare si holdingul turcesc intentioneaza sa intre cu aceasta marca pe piata de profil.
-La preluarea fabricii, aceasta lucra in pierdere de 36 de luni. Nivelul productiei era foarte scazut, nu se putusera realiza imbunatatiri ale calitatii, iar productivitatea era foarte scazuta. A trebuit sa incercam sa schimbam, in primul rand, mentalitatile celor care lucrau aici. Fabrica avea o organizare foarte greoaie. Avea o structura organizatorica in forma piramidala. Toate raspunderile si atributiile, practic, toata puterea, erau concentrate intr-o singura mana. De aceea, am incercat sa ne adaptam la asa-zisul sistem pe orizontala care se practica in toata lumea-, a spus Adiguzel. In prezent, SC Rulmenti SA este condusa de 12 directori, cu puteri executorii mult mai mari decat in trecut si care, potrivit spuselor lui Adiguzel, pot sa-si duca mai rapid la indeplinire hotararile luate.
Vicepresedintele a criticat legislatia romaneasca actuala, care nu acorda facilitati firmelor straine cu investitii mai mici de 50 milioane de dolari: -Aceasta valoare ar trebui sa fie in jurul a zece milioane de dolari. In Romania, legislatia se schimba foarte des, iar capitalul se duce acolo unde se simte in siguranta-. Apoi, el considera ca miscarea sindicala ar trebui sa militeze si pentru solutii de crestere a productiei, nu numai pentru cresteri salariale.
Strainii mai spun ca, printr-o serie de controale, activitatea fabricii a fost -carotata-. Aceste anchete au fost declansate in urma unor zvonuri neadevarate. -In Romania exista o lege care spune ca, in maximum 60 de zile, banii rezultati din exporturi trebuie repatriati. Daca nu, se platesc amenzi. Astfel de sesizari false nu fac decat sa ne ocupe timpul, ne strica moralul si ne taie din pofta de munca.-
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane