Aflat in centrul unui megascandal politico-financiar, legat de modul in care la privatizarea societatii -Tutunul Romanesc- (SNTR) a reusit sa obtina o serie de facilitati fiscale insumand zeci de milioane de dolari, Grupul de firme -InterAgro-, apartinand lui Ioan Nicolae, incearca cu disperare sa blocheze orice articol de presa negativ fata de activitatea sa. Pentru a-si atinge scopul, -InterAgro- nu se da in laturi nici de la a practica o subtila forma de santaj impachetata intr-o banala clauza a contractelor publicitare oferite clientilor din mass-media.
Astfel, dupa ce a publicat mai multe materiale publicitare ale -Interagro- pe baza unei comenzi transmise in 18 februarie, cotidianul -Curentul- a primit cu stupoare, la sfarsitul saptamanii trecute, un contract de publicitate din partea companiei lui Ioan Nicolae, continand o clauza efectiv inrobitoare. Conform acesteia, contractul poate fi reziliat daca -executantul va publica in perioada de valabilitate a prezentului contract articole care aduc prejudicii imaginii Grupului de firme InterAgro SA-. Avertismentul trasat de acest paragraf este mai mult decat voalat: -Daca va legati de afacerile noastre, adio publicitate!-. Cum acest proiect de contract a sosit aproape simultan cu publicarea unui prim material despre jaful de la SNTR, in finalul caruia anuntam ca vom reveni pe larg pe aceasta tema, -Curentul- a receptat aceasta oferta drept o tentativa clara de a i se inchide gura printr-un purcoi de dolari. De aceea, pe parcursul zilei de ieri, am contactat doi oficiali ai InterAgro si SNTR, pentru a lamuri problema. Mihaela Boboc, de la Departamentul de Relatii Publice si Marketing al InterAgro, ne-a raspuns ca existenta unei asemenea clauze i se pare normala. De ce? -Pentru ca nu mi se pare normal ca pe o pagina de ziar sa apara macheta noastra publicitara, iar pe o alta, un articol care sa loveasca in noi.- Care este argumentul pentru care oficialului InterAgro -i se pare- anormal ca, primind reclama de la un client, sa dezvalui chiar lucruri mai putin placute despre activitatea acestuia, n-am reusit sa aflam. Am realizat, in schimb, ca Mihaela Boboc este destul de nesigura cu privire la geneza clauzei cu pricina. -Este prevazuta in toate contractele noastre-, ne-a spus la inceput domnia-sa. Pentru ca, dupa doar doua fraze, sa-si nuanteze vizibil pozitia: -Nu cu toate ziarele avem o asemenea clauza-. Unde o fi oare adevarul?
Oricum, simtindu-se nu tocmai confortabil, dna Boboc ne-a oferit un sec -fiecare gaseste un mod de a se apara, iar acesta este cel gasit de avocatii nostri-, expediindu-ne la Directorul de marketing al SNTR, Ion Botis, omul despre care dansa ne-a spus ca va si lua o decizie de reziliere a contractului, in cazul in care va constata aparitia unor materiale -negative- la adresa InterAgro. Vizibil iritat, acesta a pus foarte repede lucrurile la punct: -M-ati defaimat si pe mine, si pe dl Nicolae. Ne-ati tot balacarit in ultima perioada, cum vreti sa va mai dam si bani?-. In zadar am incercat sa-i explicam dlui Botis ca, prin contractul de publicitate, ziarul pune la dispozitia clientului un spatiu tipografic pe care acesta il cumpara, acest act neavand nici o legatura cu investigatia jurnalistica a unei institutii mass-media: -Cu toate ziarele practicam acelasi lucru-, a mai spus dl Botis, punand capat discutiei.
Considerand ca, prin acceptarea unui asemenea contract, ziarul ar fi pus intr-o postura degradanta, aflandu-se in imposibilitatea de a-si informa impartial cititorii cu privire la corectitudinea afacerilor pe care le deruleaza InterAgro, -Curentul- a comunicat companiei lui Ioan Nicolae ca refuza sa primeasca publicitate intr-o formula de acest gen. Asa cum va face cu toti cei tentati sa foloseasca metode asemanatoare -clauzei InterAgro-, o solutie abila, dar care, in ultima instanta, reprezinta o forma mascata de santaj, ce imparte vina in mod egal si asupra beneficiarului, si asupra executantului.
