Preturile serviciilor bancare au scazut anul trecut la nivel mondial cu 1,5%, ajungand la o medie de 76 de euro pe cap de locuitor, potrivit Raportului mondial de retail banking realizat de compania de consultanta Capgemini, grupul ING si Asociatia Europeana de Management Financiar si Marketing.
Raportul a fost realizat prin analiza preturilor serviciilor a 142 de banci din 20 de tari din Europa, America de Nord, Asia si zona Pacificului si intervievarea managerilor acestor banci.
Preturile fac referire la serviciile bancare de management de cont, mijloace de plata, utilizare de cash si servicii exceptionale, realizate la cererea clientului.
-Preturile au scazut mult pe piata americana din cauza competitiei foarte mari, iar preturile din tarile Europei Centrale si de Est scad si ele in conditiile in care piata se dezvolta si competitia creste -, a declarat, marti, intr-o conferinta de presa, managerul pentru serviciile financiare din Europa de Est al Capgemini, Gregor Erasim.
El a adaugat ca in Romania se va inregistra in urmatorii ani aceeasi tendinta de scadere a preturilor, intrucat bancile de pe piata devin tot mai numeroase si concurenta creste.
Potrivit raportului, sumele platite pentru servicii bancare de catre clientii mai putin activi sunt similare in toate regiunile analizate, in timp ce preturile pentru clientii foarte activi difera foarte mult de la o regiune la alta.
Astfel, un client foarte activ din zona euro a platit in medie 99 de euro pe an, in timp ce in America de Nord media este de 175 de euro, in Asia si Pacific de 158 de euro, iar in tarile europene care nu fac parte din zona euro, pretul mediu anual este de 138 de euro.
Raportul cuprinde un studiu privind canalele alternative de servicii bancare (internet, call-center), potrivit caruia managerii bancilor estimeaza ca, in 2010, 33% din vanzari vor fi realizate prin alte canale decat sucursalele bancii.
-In Romania, bancile ar trebui sa fie mai intai preocupate de dezvoltarea filialelor si apoi de canalele alternative, pentru ca accesul la internet, de exemplu, este la un nivel inca scazut-, a spus Erasim.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane