Interesele obscure ce roiesc in jurul tentantului patrimoniu al cooperatiei au invins din nou inteligenta. Dupa ce, in plenul Senatului, controversatul proiect de lege privind organizarea si functionarea cooperatiei a fost corectat, Comisia de mediere a readus textul proiectului in bolnavicioasa lui forma initiala.
Proiectul de lege in cauza, discutat vreme de doi ani la nivelul guvernului, prevede instaurarea controlului statului in administrarea proprietatii private a cooperatorilor. Deputatii au dat dovada de ignoranta si au adoptat aceasta lege in forma trimisa de la Palatul Victoria, dar senatorii au avut acel dram de intelepciune pentru a face corecturile necesare. Cu toate acestea, parlamentarii din Comisia de mediere au redeschis calea catre nationalizarea cooperatiei.
Calcand peste toate principiile, normele elementare si legile scrise ori nescrise in baza carora sistemul cooperatist functioneaza de cateva sute de ani (in Romania – de peste un secol si jumatate), senatorii si deputatii din Comisia de mediere au prescris cooperatiei contemporane un viitor negru, in care statul ar putea decide ce sa faca membrii cooperatori cu proprietatea lor privata.
Cele doua ceasuri rele ale zilei de marti (19 octombrie 2004)
Ca orice zi de marti care se respecta, potrivit superstitiilor populare, si ziua de 19 octombrie si-a rezervat doua ceasuri rele. Intr-unul dintre acestea, parlamentarii intruniti in Comisia de mediere pentru a dezbate proiectul legii privind organizarea si functionarea cooperatiei au retras corecturile facute de catre senatori, ridicand din nou nationalizarea patrimoniului cooperatist la rang de pericol iminent. Ce se intamplase pana atunci? Dupa ce Camera Deputatilor a adoptat proiectul in forma scrisa de catre satrapii guvernamentali care si-au fixat tinta pe patrimoniul cooperatist privat, Senatul a acceptat sa se corecteze acele articole care oricum erau inacceptabile, cum ar fi obligativitatea de asociere a cooperatorilor impusa de stat (?!) sau anularea scopului patrimonial al asociatiilor cooperatiste centrale ori locale. Ei bine, tocmai aceste corecturi firesti au fost respinse de catre Comisia de mediere, din motive care nu se pot explica decat asa: cel putin 50%+1 din membrii comisiei au interese directe si materiale in acapararea unei proprietati aflate acum in administrare cooperatista! Poate ca nu intamplator, marti, 19 octombrie 2004, respectivii parlamentari au mai trecut o data fluierand pe langa Constitutie si alte legi fundamentale care consfintesc proprietatea privata…
Troc politic de cea mai joasa speta
Urmarind evolutia proiectului de lege privind cooperatia, de la primele faze in care aparea ca text ascuns dezbaterii publice pana la stadiul (a se citi halul) in care a fost adus de Comisia de mediere, oricine isi poate pune urmatoarea intrebare fireasca: de ce anumite personaje reusesc sa o tina una si (ne)buna cu controlul statului asupra proprietatii privat-cooperatiste, cata vreme atata lume – practic, tot restul populatiei, plus organismele internationale de profil – se opune cu vehementa acestui proiect? Raspunsul este simplu: partile interesate au incheiat un troc politic, un fel de -iti dau cooperatia, imi dai… voturi si liniste la guvernare-. Insa cooperatia nu apartine nici uneia dintre entitatile partase la troc! Situatia nu difera cu nimic fata de cea in care doi (sau mai multi) hoti negociaza cum vor imparti proprietatea pe care urmeaza sa o jefuiasca: aceasta nu apartine nici unuia dintre ei, dar… poate ca va apartine tuturor, deci va trebui sa o imparta potrivit intelegerii anterioare. Reamintim personajelor partase la trocul politic amintit ca patrimoniul cooperatiei apartine cooperatorilor, si nu vreuneia dintre -fortele- politice care o tot vaneaza de mai bine de doi ani.
Legislatorii se-ncurca in legi
-Cand ai spus o minciuna, trebuie sa o tii minte- (ca sa nu te contrazici mai tarziu), spune o vorba din popor. Se pare insa ca nici initiatorii controversatului proiect de lege, nici parlamentarii care l-au promovat nu se inspira din intelepciunea populara, cata vreme una zice un articol, alta se prevede in celalalt. Spre exemplu, in timp ce societatile cooperative sunt raportate la Legea 31/1990 privind societatile comerciale (desi cooperativele au alt temei legal), asociatiile cooperatorilor sunt raportate, in acelasi morbid proiect, la… Ordonanta 26/1999 privind organizatiile non-patrimoniale. Ca si cum mai multe firme s-ar reuni intr-un consortiu, dar nu pentru a obtine profit (?!) – si asta se va impune prin (proiect de ) lege… Intrucat se vede ca e inca o data nevoie, reamintim legislatorilor si celor care si-au adus contributia la acest proiect de lege ca proprietatea cooperatista are o parte divizibila, care se imparte intre membrii cooperatori, si una indivizibila, pe care o administreaza colectivul cooperatorilor. Respectivul patrimoniu, indivizibil si colectiv, avand caracter permanent, este lasat din generatie in generatie, si fiecare administrator (colectiv) are datoria de a-l imbunatati si de a-i spori valoarea. Acum, va rugam sa comparati acest principiu, in baza caruia cooperatia functioneaza de atata amar de vreme, cu prevederea din proiectul de lege care impune asociatiilor cooperatiste un caracter… non-patrimonial! Cine credeti ca va aplica o asemenea prevedere legala, in eventualitatea ca va fi promulgata?
Pentru ca proiectul contine o sumedenie de asemenea grozavii care, in loc sa fie corectate (asa cum a stabilit Senatul) au fost repuse pe tapet de catre Comisia de mediere, vom reveni in numarul urmator.
