Dobanda acordata de bancile comerciale pentru depozitele constituite de populatie va ramane real negativa si in acest an. In conditiile in care pentru un depozit bancar de un an, o persoana este recompensata cu o dobanda a carei rata variaza intre 5% si 7%, in functie de banca, dar din acest castig deponentul trebuie sa plateasca impozitul de 16% pe dobanzi, comisioanele bancare si trebuie sa ia in calcul si inflatia din perioada respectiva, dupa un calcul sumar, acesta constata ca trebuie sa vina cu bani de acasa. Acesta este motivul pentru care o parte din piata se reorienteaza spre alte tipuri de investitii, mai active sau mai pasive, dupa gustul fiecaruia pentru risc.
Inflatia pe 2005 a fost prognozata initial la 7%, pentru ca in iulie, cand s-a stabilit tinta oficiala a inflatiei, aceasta sa se situeze la 7,5%. In final, inflatia a ajuns la circa 8,7%, depasind marja superioara de 8,5% a culoarului de flotare a inflatiei. Pentru 2006, tinta inflatiei a scazut si mai mult, la 5%, marja fiind intre 4% si 6%, dar, potrivit opiniei analistilor, nivelul real este asteptat sa se situeze la aproximativ 7%.
Bancherii nu sunt dispusi sa-si diminueze castigurile
Radu Gratian Ghetea, vicepresedinte al Alpha Bank si presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), ne-a declarat: -Nu cred ca vom putea constata dobanzi real pozitive in 2006, mai ales daca luam in considerare impozitul de 16% pe dobanzi. Dobanzile real pozitive ar fi posibile fie daca dobanzile la depozite ar creste suficient de mult, fie daca inflatia s-ar situa sub nivelul prognozat, ceea ce e putin probabil-. Presedintele ARB nu crede, totusi, ca vor exista retrageri de depozite din banci, intrucat alternativele – piata de capital si cea imobiliara – sunt destul de limitate, iar veniturile din aceste sectoare sunt, de asemenea, impozitate. In plus, pentru investitii imobiliare e nevoie de sume importante de bani. Radu Ghetea a mai explicat ca depozitele in lei vor fi preferate, atat timp cat leul va continua sa se aprecieze. -Exista o lichiditate sporita pe piata, in sensul ca bancile au mai multi lei de oferit decat cererea sau decat permite legea sa acorde, iar aceasta situatie va trona cat va dura atractia pentru depozitele in lei. In ce priveste creditele, persoanele fizice si juridice le prefera pe cele in valuta, pentru ca implica niste costuri mai mici, tot ca urmare a deprecierii valutelor straine fata de leu-, a mai mentionat presedintele ARB.
Banca Nationala – obligata sa stranga si mai mult surubul
-Persistenta unor dobanzi real negative mari e periculoasa pentru economisire, iar scaderea ponderii economisirilor in produsul intern brut nu e benefica pentru cresterea economica pe termen lung. Cel mai bine e ca o parte considerabila a investitiilor sa fie finantate prin economii interne, ca sa nu fie nevoie sa ne bazam pe creditele externe care duc si la o crestere a deficitului extern. BNR va avea grija ca aceasta situatie sa nu se perpetueze-, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Daianu. Banca Nationala a Romaniei a inceput deja sa intervina asupra lichiditatii sporite din piata, prin sterilizarea acesteia, Daniel Daianu considerand ca aceasta este singura solutie in prezent pentru obtinerea unor dobanzi real pozitive.
Chiar si in situatia in care BNR ar intensifica sterilizarea lichiditatilor din piata, rata dobanzilor nu ar avea cum sa creasca cu mai mult de un punct procentual, considera surse bancare. O solutie ar fi ca dobanda de referinta a BNR sa se majoreze de la 7,5% la 8,5%, dar aceasta miscare ar fi in contradictie cu politica antiinflatie a bancii centrale. Finantarea interna ce urmeaza sa fie obtinuta de Ministerul de Finante din emisiunea de obligatiuni si certificate de trezorerie in valoare totala de 4,15 miliarde de lei, planificata pentru acest an, ar putea sa atraga o parte din lichiditatea pietei, ameliorand astfel situatia.
