Sistemul energetic national se confrunta in aceste zile cu o situatie deloc obisnuita. Pentru prima data in ultimii ani, termocentralele lucreaza -la rosu-, adica fara oprire, zi si noapte. Motivul? Principalul furnizor de energie hidro, Portile de Fier, lucreaza cu mult sub capacitate, din cauza nivelului deosebit de scazut al Dunarii. Directorul general al Companiei Nationale Transelectrica, Jean Constantinescu, ne-a declarat ca -Dunarea a ajuns la un nivel incredibil de coborat cu un debit situat intre 1.700 si 1.720 de metri cubi-. Si daca in luna iulie autoritatile erau ingrijorate ca Dunarea a inregistrat cel mai scazut debit din istoria ultimilor 160 de ani, de aproximatv 2.300 de metri cubi pe secunda, acum realitatea ne dovedeste ca lucrurile pot sta chiar si mai rau.
Portile de Fier – la sfert din capacitate
Compania Transelectrica are in structurile sale si Unitatea operationala Dispecerul Energetic National. Aici sunt monitorizate si centralizate toate informatiile din sistemul energetic, putandu-se totodata interveni operativ in cazul in care apar probleme in sistem.
Potrivit specialistilor de aici, in mod normal, in aceasta perioada, Dunarea ar fi trebuit sa aiba un debit mediu de peste 6.000 de metri cubi pe secunda.
In conditiile in care debitul este putin peste 1.700 de metri cubi, hidrocentralele de la Portile de Fier produc o treime din cat ar trebui sa produca in mod normal. Adica, Portile de Fier I produc in medie 250 MW, iar Portile de Fier II in jur de 50 MW. Pentru un debit mediu, normal pentru acesta perioada, de aproximativ 6.000 de metri cubi pe secunda, Portile de Fier ar trebui sa livreze in mod normal in sistem peste 700 de MW, adica 16.800 MW/ora.
Problema hidrocentralei de la Portile de Fier I este ca debitul de aici al Dunarii nu este asigurat de raurile interne, ci de cele din Europa, dupa cum ne-a declarat directorul general al Transelectrica, Jean Constantinescu: -De regula, jumatatea din energia hidro este produsa la Portile de Fier, iar jumatate in capacitatile de pe raurile interne. Normal, la capacitatile hidro de pe raurile interne depindem de precipitatiile de la noi. Pe Dunare depindem in mod esential de precipitatiile din Europa, din Europa Centrala in special, sau din spatiul sarbesc. In momentul de fata, la Porti, noi folosim varful de dimineata si varful de seara, dupa care inchidem peste noapte. Nu este concludent. Acum, producem 500 MW, dar pe o zi nu iese media mai mare de circa 300 MW-.
Termocentralele – suprasolicitate
Cum este firesc, debitele mici ale Dunarii se reflecta in productia scazuta de energie electrica furnizata in sistem de hidrocentralele de la Portile de Fier.
In asemenea situatii, cele care preiau greul sunt centralele termice, in special centralele pe carbune. Dar consecinta este ca, din cauza situatiei create, mare parte din acestea sunt obligate acum sa functioneze 24 de ore din 24. Problema este ca, tocmai in acesta perioada, termocentralele ar trebui sa-si faca revizia pentru iarna, dar nu pot face acest lucru din cauza regimului nonstop in care functioneaza. In aceasta situatie se afla, de exemplu, termocentralele de la Turceni si Rovinari care, in acest moment, functioneaza la capacitate maxima, producand impreuna in jur de 1.000 MW, cu 300 MW mai mult decat reactorul nuclear de la Cernavoda. Jean Constantinescu spune ca, de fapt, cele doua termocentrale, chiar si in aceste conditii, nu dau decat aproape jumatate din energia pe care ar putea-o furniza in mod real: -Sunt niste probleme acolo cu niste grupuri care sunt in pornire, si cand vom fi gata trecem cu 1.100 MW la Turceni si cu 900 MW la Rovinari. Deci, baza este la Rovinari – Turceni unde obtinem pe carbune peste 2.000 MW-.
Stocurile de carbune sunt la limita
O alta problema este ca ritmul de functionare al termocentralelor a adus stocurile de carbune aproape de zero, astfel ca nu se pot acumula cantitatile necesare pentru iarna. Directorul Transelectrica remarca faptul ca -practic, pe partea termo, alimentata pe carbune, se consuma tot combustibilul care intra… La Rovinari intra direct din cariera pe benzi rulante, tot ce intra, intra in consum si la Turceni, unde carbunele este adus in trenuri. Practic, tot ce intra se consuma. 600 de MW producem la Isalnita, spre exemplu, tot pe carbune, producem la Craiova 130 MW tot pe carbune, la Mintia 450 MW carbune huila, Doicesti 150 MW tot carbune. Observati, carbunele este prezent peste tot-. In acest moment, termocentralele pe carbune produc peste 3.300 MW, iar centralele care folosesc drept combustibil gazele si pacura produc circa 870 MW, in conditiile in care consumul depaseste in acest moment 6.000 MW. In privinta energiei produse de hidrocentrale, Jean Constantinescu crede ca media zilnica nu depaseste 1.200 MW, -iar situatia hidro ramane inca proasta, in special din cauza Dunarii al carei debit ramane legat de precipitatiile din Europa-.
Centrala atomica de la Cernavoda nu are probleme
In urma cu o luna, autoritatile au declarat ca daca nivelul Dunarii va continua sa scada, reactorul ar urma sa fie oprit, urmarea faptului ca sistemul de racire foloseste apa din Dunare. Contactat telefonic, directorul Societatii Nuclearelectrica, Ioan Rotaru, ne-a declarat, ieri, ca tocmai se afla la Cernavoda si ca situatia se afla sub control. Cu alte cuvinte, nivelul scazut al Dunarii nu afecteaza in prezent activitatea de la Cernavoda, deoarece, spun autoritatile, -s-au luat masurile adecvate-.
