Ministerul Economiei si Comertului (MEC) si Delegatia Comisiei Europene in Romania au lansat oficial, pe 3 iulie, proiectul vizand pregatirea privatizarii societatilor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, precum si dezvoltarea unei strategii de privatizare, finantata prin programul PHARE al Uniunii Europene. Proiectul mai are ca obiective restructurarea si modernizarea sectorului gazelor naturale in contextul Directivelor Pietei Unice a Gazului, un marketing agresiv in vederea atragerii unor investitori strategici, maximizarea veniturilor din privatizare.
Proiectul urmeaza a se desfasura pe parcursul a 12 luni de la data semnarii contractului de servicii, conform termenilor de referinta. Prin Hotararea Guvernului 556/2002, s-a aprobat ca privatizarea societatilor comerciale Distrigaz Sud Bucuresti si Distrigaz Nord Targu Mures sa se realizeze in cadrul programului PSAL II convenit cu Banca Mondiala.
Investitiile in conducte si aparatura de masurare si reglare vor reduce pierderile
Pentru Distrigaz Sud Bucuresti, anul trecut a fost unul foarte bun, investitiile si cifra de afaceri crescand de la 380 milioane de dolari, cat a fost in 2001, la 427 milioane de dolari. Totodata, si profitul societatii a crescut cu 20% fata de 2001, atingand cifra de 200 miliarde de lei (sase milioane de dolari), din care urmeaza sa se constituie si provizioanele. In plan investitional, majoritatea fondurilor au fost concentrate pe doua coordonate de mare importanta pentru dezvoltarea si activitatea viitoare a firmei: inlocuirea conductelor cu durata de viata expirata si a aparaturii de masura si reglare. Ambele domenii investitionale pot influenta covarsitor buna functionare a societatii, conductele fiind cele care asigura circulatia in siguranta a gazelor naturale intre conducta magistrala a Transgaz si consumatorii finali.
Si pe parcursul anului trecut, Distrigaz Sud a continuat inlocuirea conductelor erodate din otel cu conducte din polietilena, pe o lungime de 450 km: 250 km de conducte au fost inlocuiti cu fonduri de la Banca Mondiala (cea de-a treia transa, la un nivel de 13 milioane de dolari rambursabili), iar 200 km, din surse proprii, lucrarile valorand 400 miliarde de lei.
Investitiile in aparatura de masurare si reglare, in valoare de 400 miliarde de lei, aproape au anulat pierderile de gaze la bransamente. Investitia a fost considerata extrem de inspirata, societatea practic anuland pierderile de 150 de milioane metri cubi gaze naturale pe an, pierderi care se ridicau la valori de 8-10 miloane de dolari anual.
Creante de 6.300 de miliarde
Creantele reprezinta, in continuare, in ciuda masurilor de monitorizare din partea FMI si a efortului managerilor de a scapa de clenciul blocajului, o mare problema a Distrigaz. Valoarea totala a creantelor se ridica la 6.300 miliarde de lei, arieratele fiind mai mici – 3.437 miliarde de lei.
Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz Sud, a declarat ca societatea trebuie privatizata cu o firma foarte puternica in domeniu, indiferent de tara de provenienta a acesteia. -La ora actuala, infrastructura distributiei este deficitara, in sensul ca circa 43% din conductele noastre au durata de viata expirata. Noi avem in exploatare peste 13.600 km de conducte, deci cel putin 6.000 de km trebuie inlocuiti. Este si motivul care ridica nivelul cheltuielilor de intretinere la cifre foarte mari, intrucat sunt conducte uzate care trebuie supravegheate in permanenta. Reabilitarea conductelor necesita o investitie de 5-600 milioane de dolari, sume de care nu dispune orice firma, chiar in conditiile esalonarii programului pe cinci-sase ani. In 2001, Distrigaz Sud a reusit, cu surse proprii, sa inlocuiasca doar 250 km de conducta, reprezentand exact rata de conducta care iese anual din durata de viata. Investitiile realizate de noi inseamna ca pastram cel putin coeficientul de 50% de conducta cu grad ridicat de uzura. Daca investitorul va reabilita, pentru inceput, minimum 1.000 de km, vom reduce semnificativ cuantumul pierderilor-, a precizat Liviu Duinea.
El a mai adaugat ca este de parere ca Distrigaz Sud trebuie sa se privatizeze respectandu-se proportiile 49% investitor strain si 51% statul roman: -Nu trebuie sa repetam greseala Ungariei, care s-a grabit sa privatizeze distributiile de gaze fara ca statul sa-si pastreze controlul majoritar. Ca urmare, imediat dupa privatizare pretul la gaze a crescut enorm, statul aflandu-se in imposibilitatea de a interveni in politica de preturi. A fost momentul cand statul ungar era in dilema: sa treaca societatile inapoi in proprietatea sa ori sa incerce o politica de subventionare. Privatizarea utilitatilor publice este pretentioasa, pentru ca ele asigura interfata cu cetateanul-.
